Alegeri locale în România
Locuitorii oraşelor şi comunelor româneşti îşi aleg, duminică, administraţia locală, într-un scrutin marcat de câteva premiere.
Bogdan Matei, 03.06.2016, 13:23
Duminică, românii sunt aşteptaţi la urne pentru alegerile locale. Peste 250.000 de candidaţi îşi dispută funcţiile de primari şi de consilieri locali ai celor aproape 3.200 de oraşe şi comune şi, respectiv, de membri ai celor 41 de consilii judeţene.
Îşi vor putea exprima opţiunea electorală cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv în ziua votării. Aceştia pot vota, pe baza unui act de identitate aflat în termen de valabilitate, doar în localitatea de domiciliu sau de reşedinţă. Pentru cetăţenii celorlalte state membre ale Uniunii Europene, stabiliţi legal în România, au fost întocmite aşa-numitele liste electorale complementare, pentru ca şi aceştia să poată alege edilii localităţilor în care domiciliază. În schimb, spre deosebire de alegerile parlamentare sau prezidenţiale, când se organizează secţii de vot la ambasade şi consulate, scrutinul local nu permite cetăţenilor români stabiliţi în străinătate să-şi exprime opţiunile decât dacă revin în aşezările din ţară în care au domiciliul ori reşedinţa.
Este pentru a şaptea oară când, după Revoluţia anticomunistă din 1989, românii îşi aleg primarii şi consilierii, iar scrutinul acesta prilejuieşte câteva premiere. Astfel, secţiile de votare vor dispune de un sistem informatic menit să monitorizeze prezenţa la urne şi, de asemenea, să prevină votul ilegal. Un operator de calculator va scana codul numeric personal din actul de identitate al alegătorului pe o tabletă ce are instalat un program, special creat pentru alegeri, cu ajutorul căruia va fi blocată orice tentativă de vot multiplu, votul persoanelor decedate sau al celor care şi-au pierdut drepturile electorale.
Toate acestea sunt infracţiuni sancţionate cu închisoare sau amendă penală. Tot pentru prima oară, votul pentru alegerea edililor se va desfăşura într-un singur tur de scrutin. Câştigă candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi, chiar dacă aceasta ar însemna, de pildă, mai puţin de o treime din cei nici 40% dintre alegători, câţi au participat, în medie, la ultimul scrutin local.
Măsura, adoptată de Parlament în legea electorală şi pecetluită de Curtea Constituţională, care a respins toate contestaţiile pe aceasta temă, a fost vehement criticată de societatea civilă şi de presă, care afirmă că, din cauza unui număr insignifiant de sufragii, viitorii primari vor fi lipsiţi de legitimitate. Comentatorii mai spun, totuşi, că scrutinul de duminică poate primeni o administratie locală grav discreditată de nenumărate scandaluri de corupţie.
Numai anul trecut, au fost trimişi în judecată 14 primari de municipii, nouă preşedinţi de consilii judeţene si un prefect. De-a dreptul dramatică e situaţia la Bucureşti, unde au fost reţinuţi de procurorii anticoruptie primarul general şi patru din cei şase primari de sector aleşi acum patru ani.
