Alegerile europarlamentare – în linie dreaptă
15 formaţiuni politice şi opt candidaţi independenţi concurează pentru cele 32 de locuri care îi revin României în Parlamentul European.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 19.05.2014, 15:33
În România, s-a intrat în linie dreaptă pentru alegerile europarlamentare din 25 mai, dar nimic nu anunţă o dinamică aparte a campaniei sau sporirea interesului public pentru scrutin. Vina este a partidelor, care au tratat alegerile pentru legislativul UE doar ca pe o uşoară încălzire în perspectiva scrutinului prezidenţial din noiembrie. Pe acest fundal, rezultatele anticipate de sondaje nu au cum să sufere schimbări dramatice.
Potrivit sondajului CSCI, desfăşurat în perioada 12-14 mai, pe un eşantion de 1800 de persoane şi având o eroare de 3,1%, alianţa electorală PSD-UNPR-PC, grup de stânga ce domină şi majoritatea guvernamentală, se plasează pe primul loc în preferinţele românilor, cu 41%. Ea este urmată de formaţiuni de centru-dreapta, PNL 15%, PDL cu 12 procente, pro-prezidenţialul Partidul Mişcarea Populară, 9%. În legislativul comunitar ar mai intra UDMR, la co-guvernare, creditat cu 6% din intenţiile de vot.
O analiză realizată de Institutul pentru Politici Publice, neguvernamental, arată că aproape jumătate din mandatele care revin României ar putea ajunge la grupul socialiştilor, la care PSD este afiliat. Către Partidul Popular European se vor îndrepta, conform analizei, reprezentanţii PDL, UDMR şi cel mai probabil ai PMP. Pe actualele estimări, cele trei partide româneşti ar putea trimite în legislativul european nouă eurodeputaţi. IPP remarcă faptul că această campanie electorală nu a schimbat fundamental opţiunile politice ale alegătorilor nici la nivel european, nici în România.
Organizaţia susţine că a luat în calcul cele mai credibile sondaje din ţările europene, iar rezultatul estimat al alegerilor pentru PE rămâne foarte strâns între principalii competitori, 28% PPE şi 27% revenind Socialiştilor. În aceste condiţii, IPP crede că devine inevitabilă o componenţă a Comisiei Europene rezultată din coabitarea principalelor două grupuri politice câştigătoare, la care să fie cooptată şi Alianţa Liberalilor şi Democraţilor Europeni – ALDE, la care din România este afiliat PNL.
Este de aşteptat ca Socialiştii şi Popularii să-şi împartă cele trei funcţii importante, preşedintele Comisiei Europene, preşedintele Consiliului European şi postul de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, într-un format de 2+1, în funcţie de rezultatele obţinute la alegeri.
Pierderi faţă de actuala legislatură ar putea înregistra ALDE, al treilea grup ca mărime, dar şi conservatorii şi verzii, anticipează IPP. În ce priveşte formaţiunile care se înscriu în curentul eurosceptic şi cel radical, acestea s-au menţinut în preferinţele electoratului la acelaşi nivel ca înainte de campania electorală, atrage atenţia Institutul de Politici Publice.
