Analiza votului românilor din afara ţării
Aprinsele discuţii născute în jurul manierei în care au fost organizate alegerile prezidenţiale în diaspora sunt departe de final.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Florentin Căpitănescu, 26.11.2014, 12:54
Ecourile scandalului provocat de lamentabila organizare în diaspora a alegerilor prezidenţiale din România nu s-au stins. La mai bine de trei săptămâni de la primul tur, de pe 2 noiembrie, şi la 10 zile scurse de la al doilea tur, de pe 16 noiembrie, politicienii, atât ai Puterii, cât şi ai Opoziţiei, încă fac evaluări, iau măsuri şi, după caz, invocă scuze ori caută vinovăţii. Demisiile prezentate de doi miniştri de externe – Titus Corlăţean, după primul tur, şi Teodor Meleşcanu, după al doilea -, ancheta deschisă de Parchetul General, dezbaterile aprinse din Legislativ ori înfiinţarea unei comisii parlamentare speciale care să facă propuneri concrete pentru schimbarea actualei legislaţii electorale, considerată depăşită, dau măsura dimensiunii scandalului. Unul amorsat de pregătirea defectoasă a secţiilor de votare din străinătate, ce s-au dovedit total insuficiente, şi care a explodat odată cu nerespectarea unui drept fundamental al cetăţenilor României, recunoscut ca atare în Constituţie, şi anume cel la vot.
Mulţi dintre cei circa 380 de mii de români care au reuşit să-şi exprime opţiunea au fost nevoiţi să stea ore întregi la uriaşele cozi închegate, într-o imagine ce a adus aminte de umilinţele suportate în timpul defunctului regim comunist. Chiar şi aşa, aceştia au intrat, ca ironie, în categoria fericiţilor. Fiindcă mulţi alţi concetăţeni aflati în străinătate nu au avut această ocazie, ce în ziua alegerilor a devenit un fel de privilegiu. Dacă autorităţile nu s-au grăbit să schimbe rigida legislaţie electorală în al 12-lea ceas, adică între tururi, încearcă s-o facă acum – tardiv, pentru electorii de luna aceasta, dar încurajator, pentru cei care vor sa voteze la viitoarele alegeri. Astfel, propunerile de modificare a legislaţiei electorale au intrat, de miercuri, în dezbaterea unei comisii parlamentare speciale. Aceasta va stabili principiile şi priorităţile pentru fiecare tip de alegeri – locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale.
Premierul Victor Ponta, prezent, marti, în Parlament, şi-a exprimat regretul pentru faptul că un număr mare de români din diaspora nu şi-au putut exercita dreptul la vot şi a apreciat că a plătit preţul politic, prin pierderea alegerilor prezidenţiale. Ca măsuri, el a propus Parlamentului adoptarea unei legislaţii care să prevadă votul prin corespondenţă sau cel electronic şi împuternicirea unei instituţii apolitice cu toate atribuţiile pentru pregătirea alegerilor.
Principalul tun a Opoziţiei, PNL, al cărui candidat, Klaus Iohannis, a câştigat scrutinul, nu a lăsat, însă, impresia că este dispus să treacă uşor peste eşecul organizatoric. Prin deputatul Ludovic Orban, liberalii cer insistent demisia premierului Ponta, pe care-l acuză că, prin inacţiune, a obstrucţionat dreptul la vot al românilor din diaspora.
