Avatarurile unui acord de asociere
Parlamentul European a ratificat marţi, în acelaşi timp cu Parlamentul de la Kiev, Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Ucraina. România a salutat momentul.
Roxana Vasile, 17.09.2014, 12:02
România salută ratificarea de către Parlamentul de la Kiev şi de către Legislativul european a Acordului de Asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană, care ar urma să întărească relaţiile economice şi politice dintre părţi. S-a dorit a fi un moment cu o simbolistică aparte! Pe de o parte, a avut loc simultan la Kiev şi Strasbourg. Pe de alta, după cum afirmă diplomaţia de la Bucureşti, el consfinţeşte avansarea Kievului pe calea europeană, spre un viitor mai bun, mai sigur, în demnitate şi prosperitate.
Ministerul român de Externe reiterează sprijinul ferm pentru alegerea pro-europeană formulată în mod liber de poporul ucrainean şi îşi exprimă convingerea că Acordul va fi rapid ratificat de toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. De altfel, pe 3 iulie, România a dat tonul acestui demers, fiind prima ţară comunitară care a ratificat documentul, semnat în egală măsură cu Republica Moldova şi Georgia.
Până acum, Acordul a fost ratificat de 6 ţări. « Votul în unanimitate din Rada supremă de la Kiev marchează un prim pas spre aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană » – declama preşedintele pro-european Petro Poroşenko. « El reprezintă alegerea civilizaţiei » – puncta, la rândul său, premierul Arseni Iaţeniuk.
La Strasbourg, trecând peste euforia momentului, unii politicieni europeni îşi exprimau, în schimb, îngrijorarea faţă de întârzierea procesului de implementare a prevederilor-cheie din Acord referitoare la comerţul liber. Acestea nu vor intra în vigoare la 1 noiembrie, aşa cum fusese stabilit anterior, ci la sfârşitul anului viitor. Comisia Europeană a argumentat că întârzierea va ajuta la protejarea economiei ucrainene, în prezent vulnerabilă. Mulţi o văd, însă, ca pe o concesie faţă de Rusia, extrem de nemulţumită că îşi vede unul din sateliţi, fostă republică sovietică, ieşindu-i de pe orbită.
Moscova a anunţat, de altfel, că îşi va întări dispozitivul militar în zona peninsulei ucrainene Crimeea, pe care a anexat-o în luna martie. Şi-a explicat decizia, pe de o parte, prin organizarea unui exerciţiu militar multinaţional în partea occidentală a Ucrainei, iar pe de alta, prin agravarea crizei din est, pradă rebeliunii pro-ruse.
În încercarea aplanării conflictului de care Rusia nu ar fi străină, la Kiev au fost votate legi care prevăd o mai mare autonomie a regiunilor rusofone, organizarea la iarnă de alegeri locale în aceste teritorii şi amnistierea, cu anumite condiţii, a rebelilor. Potrivit preşedinţiei ucrainene, se speră ca aceste decizii să deschidă calea unei descentralizări prin care să fie respectate, în egală măsură, suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei.
