BNR – scenarii privind inflația
BNR estimează că inflația va avea în trimestrul al doilea o creștere mai mare decât se anticipase.
Corina Cristea, 02.03.2026, 11:45
Banca Naţională a României a anunţat că se aşteaptă la o înrăutăţire a perspectivei inflaţiei, care ar urma să consemneze în aprilie, mai şi iunie o creştere mai pronunţată decât se anticipase. Potrivit Băncii Centrale, inflaţia ar urma să urce la aproximativ 10% în iunie şi să coboare apoi la 4% în luna decembrie. Conform BNR, abia la sfâşitul anului viitor inflaţia ar urma să scadă la 2,9%. Noile estimări vin la mai puțin de două săptămâni de când BNR prezentase raportul trimestrial privind inflația, în care Banca Centrală revizuia în creştere, la 3,9%, de la 3,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi anticipa că aceasta va ajunge la 2,7% în 2027.
Potrivit raportului prezentat de guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, după ce în primul trimestru al acestui an inflaţia ar continua să scadă lent, în următoarele trei luni acest indicator va creşte din nou. Explicația specialiştilor BNR pentru această evoluţie – eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază, la care se adaugă efectele generate de scumpirea energiei şi a accizelor din toamna anului trecut.
În schimb, pentru trimestrul al treilea al acestui an, BNR anticipa o scădere abruptă a inflaţiei, pentru ca, de la mijlocul semestrului I 2027, aceasta să coboare în intervalul ţintit de bancă. Această tendinţă va fi susţinută atât de corecţia bugetară, cât şi de scăderea consumului, se mai arăta în raportul aprobat de conducerea Băncii Centrale. Mugur Isărescu a subliniat că BNR nu putea reduce dobânda cheie, pentru că, deşi o astfel de măsură ar fi condus, probabil, la o scădere mai rapidă a inflaţiei, ar fi determinat şi intrarea în recesiune a economiei, de nedorit, în special în condiţiile în care deficitul bugetar trebuie corectat.
Nivelul datoriei publice, care a depăşit pentru prima dată 60% din Produsul Intern Brut, este unul ridicat şi ar trebui redus, mai spune guvernatorul, chiar dacă un astfel de nivel nu înseamnă că România ar fi în pericol de încetare de plăţi. Mugur Isărescu subliniază și că investiţiile publice, în special din fonduri europene, ar trebui să stea la baza creşterii economice, nu alte facilităţi fiscale, eventual întinse pe 10-20 de ani şi adaugă că este nevoie şi de stabilitate politică pentru a putea fi continuate măsurile de reducere a deficitului bugetar.
Pe de altă parte, România ar putea începe discuţiile despre stabilirea unei date pentru intrarea în Zona Euro în cinci ani, consideră guvernatorul, potrivit căruia există, însă, şi o condiţie pentru ca acest lucru să fie posibil: programul de reducere a deficitului bugetar sub 3% din PIB să dea roade.