Bucureştiul îi susţine pe românii din Ucraina
Guvernul de la Bucureşti reacţionează cu măsuri concrete la prevederile noii legi ucrainene a educaţiei, care limitează drastic accesul la învăţământ în limba maternă pentru numeroasa comunitate românească din ţara vecină
Bogdan Matei, 23.11.2017, 12:20
Măsuri de sprijinire directă a etnicilor români din Ucraina au
fost stabilite în şedinţa de miercuri a Guvernului de la Bucureşti, la
propunerea ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP). Noile reglementări
consolidează cadrul legal prin care aceştia să beneficieze de sprijin
educaţional din partea României, deopotrivă prin alocarea de burse pentru cei
care studiază în sistemul de învăţământ de limba română din Ucraina, prin suplimentarea
burselor alocate în sistemul de învăţământ românesc şi prin organizarea, cu
sprijinul ministerului Educaţiei, de stagii de perfecţionare pentru profesorii
din şcolile de limba română din ţara vecină. Numărul beneficiarilor, cuantumul
burselor de studiu şi mecanismele de selecţie vor fi stabilite ulterior, prin
consultări între reprezentanţii MRP şi asociaţiile românilor din Ucraina, şi
aprobate prin hotărâre de Guvern.
Potrivit unui comunicat al Executivului, în
scopul promovării şi protejării dreptului de a studia în limba maternă, MRP va
continua dialogul bilateral cu partea ucraineană şi cu etnicii români din
Ucraina, inclusiv prin intermediul unui mecanism de consultare din care vor
face parte autorităţile centrale, locale, asociaţiile româneşti din Ucraina,
elevi eminenţi şi profesori. Totodată, dialogul bilateral cu partea ucraineană
continuă, în speranţa că prin dialog şi eforturi coroborate, cele două state
vor reuşi să găsească soluţii pentru respectarea drepturilor la identitate
lingvistică a etnicilor români din acest stat, se mai arată în
comunicat.
Acesta e doar cel mai recent demers al Bucureştiului în
încercarea de a atenua efectele noii legi ucrainene a educaţiei, ce limitează
drastic accesul la învăţământ în limba maternă pentru numeroasele minorităţi
etnice. Astfel, copiii din etniile minoritare vor putea studia în limba maternă
doar la grădiniţă şi şcoala primară, după care vor urma cursurile exclusiv în
ucraineană.
Anterior, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, şi omologii săi
ungar, bulgar şi grec au semnat o scrisoare comună, prin care-şi exprimau
îngrijorarea şi profundul regret faţă de adoptarea noii legi. Ministrul
educaţiei, Liviu Pop, a mers la Kiev, pentru a pleda împotriva acesteia.
Parlamentul de la Bucureşti a cerut, într-o declaraţie votată unanim, reexaminarea
actului normativ şi a avertizat că urmăreşte cu îngrijorare şi maximă
atenţie evoluţiile generate de prevederile sale. La rândul său, preşedintele
Klaus Iohannis a decis să-şi amâne, pentru o dată neprecizată, vizita
programată luna trecută la Kiev.
Analiştii califică drept absolut legitimă
preocuparea Bucureştiului, fiindcă aproape jumătate de milion de etnici români
trăiesc în statul vecin, majoritatea pe teritoriile româneşti răsăritene
anexate în 1940, în urma unui ultimatum, de fosta Uniune Sovietică şi preluate
în 1991 de Ucraina, ca stat succesor.
