Bucureştiul şi strategia NATO
Vecină cu Ucraina devastată de conflictul armat din regiunile separatiste proruse, România îşi consolidează sistemul defensiv, sincronizându-şi acţiunile cu cele ale aliaţilor săi din NATO.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 20.05.2015, 12:49
Nu departe de peninsula
ucraineană Crimeea, anexată anul trecut de Moscova, forţele aeriene române şi
portugheze participă la misiuni comune de patrulare, inclusiv deasupra Mării
Negre. Spaţiul aerian românesc e străbătut, deja, de patru avioane lusitane de
luptă F-16, în misiuni desfăşurate sub coordonarea Comandamentului Aerian al
NATO, cu baza la Ramstein, în Germania. Oficialii Alianţei au precizat că
participarea militarilor portughezi la aceste misiuni face parte din măsurile
NATO de garantare a securităţii statelor din flancul estic, tocmai pe fondul
tensiunilor cu Rusia.
În Statele Unite, amiralul
James Winnefeld, adjunct al şefului marilor state majore reunite ale armatei
americane, a anunţat drept iminentă intrarea în funcţiune a scutului anti-rachetă,
menit să protejeze şi flancul sudic al Alianţei.
Şi ministrul român al
Apărării, Mircea Duşa, a precizat că instalaţiile scutului anti-rachetă
amplasate la Deveselu, în sudul României, vor deveni funcţionale, la termen, în
toamna acestui an. Simultan cu evoluţiile strict militare, Occidentul îşi
continuă demersurile diplomatice pentru detensionarea situaţiei din regiune.
NATO a cerut din nou Rusiei să-şi retragă toate trupele şi armamentul greu din
estul Ucrainei.
La întâlnirea de la Bruxelles dintre secretarul general al
Alianţei, Jens Stoltenberg, şi şeful diplomaţiei de la Moscova, Serghei Lavrov,
cel dintâi a solicitat şi o mai mare transparenţă a numeroaselor manevre pe
care le execută anul acesta trupele ruse.
Anterior, NATO anunţase că la Bruxelles au fost deschise linii telefonice
pentru comunicarea cu Rusia în cazul unor situaţii de urgenţă. Este, spun
analiştii, un pas spre reîncălzirea unor relaţii fost îngheţate anul trecut, în
contextul crizei ucrainene.
La Bruxelles a fost şi şeful Statului Major al
Armatei Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), generalul Igor
Gorgan, care a participat la reuniunile Comitetului Militar al Uniunii Europene
şi Comitetului Militar al NATO şi a avut întrevederi cu omologii săi român,
Nicolae Ciucă, şi ucrainean, Viktor Mujenko. Enclavă între România şi Ucraina
şi confruntată, la rându-i, în Transnistria, cu virulenţa separatismului
pro-rus, Republica Moldova caută în Occident garanţii de securitate.
La
discuţiile, de marţi, de la Bucureşti, cu omologul său de la Chişinău, Viorel
Cibotaru, ministrul Apărării, Mircea Duşa, a reiterat disponibilitatea României
de a acorda asistenţă tehnico-materială pentru consolidarea
capacitătii de apărare a Republicii Moldova. România înţelege, astfel, să fie
nu doar beneficiar, ci şi furnizor de securitate pentru un stat vecin, de care
e legată prin mii de fire şi pentru a cărei apropiere de Occident a acţionat
mereu.
