Bugetul 2025, în Parlament
Bugetul României pe 2025 se află în Parlament, spre aprobare în regim de urgenţă.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 03.02.2025, 11:31
Guvernul de la București a aprobat proiectul de buget al României pentru acest an, construit pe o creştere economică de 2,5%, o inflație medie de 4,4% și un deficit de 7% din PIB. După adoptare, ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, declara că este un buget cumpătat şi echilibrat, bazat pe o prognoză prudentă, care pune accent pe investiţii cu alocări record de 150 de miliarde de lei.
Oficialul dădea, totodată, asigurări că există bani suficienţi pentru salarii, pensii şi ajutoare sociale, dar la nivelul anului 2024, după ce Executivul le înghețase, deja, la început de ianuarie, multor bugetari, prin ordonanță guvernamentală, orice indexare sau majorare salarială, iar pensiile nu au mai fost indexate cu rata inflației. În egală măsură, a fost anunțată reorganizarea instituţiilor publice centrale şi a companiilor de stat, care să-şi reducă cheltuielile, dar să ofere, totodată, servicii de calitate. Este esenţial ca echilibrul bugetar să se păstreze și în următorii şapte ani, până la revenirea la un deficit de 3%, pentru a putea fi gestionate vulnerabilităţile structurale ale economiei naţionale, mai spunea ministrul Tanczos Barna.
Transporturile primesc bani în plus pentru continuarea proiectelor de infrastructură începute, dar şi Ministerele Energiei, Muncii, Educaţiei, Sănătăţii şi Fondurilor Europene. La Apărare vor fi alocate 2,5 procente din Produsul Intern Brut pentru modernizarea echipamentelor militare. Şi bugetele serviciilor de informaţii vor fi mai mari în acest an, cea mai mare creştere fiind la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, pentru modernizarea infrastructurii IT şi pregătirea alegerilor prezidenţiale şi a celor locale parţiale. Printre instituţiile care vor primi mai puţini bani se află, în schimb, Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, precum și Ministerele Agriculturii, Dezvoltării şi Culturii.
În ceea ce priveşte datoria publică, ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a explicat că aceasta intră pe o pantă descendentă, însă efectele împrumuturilor anterioare se vor observa multă vreme la nivelul cheltuielilor cu dobânzile. În opinia sa, România ar trebui să producă mai mult şi să se împrumute mai puţin.
Or, pe fondul, pe de o parte, al protestelor unor categorii importante de români nemulțumiți de plafonarea veniturilor lor, iar, pe de alta, al cerinței imperative a Comisiei Europene de reducere a deficitului, proiectul de buget pe 2025 a ajuns, acum, în Parlament, pentru a fi dezbătut, săptămâna aceasta, în procedură de urgenţă, chiar la început de sesiune parlamentară. Dezbaterile şi votul se anunță fără emoții, existând o mobilizare a parlamentarilor formațiunilor din coaliția de guvernare, oricum majoritari.
