Cât ne costă majorările salariale?
Guvernul de la Bucureşti crede că măririle de salarii şi eliminarea diverselor taxe propuse de Parlament vor avea un impact nefast asupra bugetului.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 02.11.2016, 13:10
Creşterea veniturilor
românilor este o necesitate. Salariul minim pe economie este printre cele mai
mici din Uniunea Europeană – echivalentul a circa 280 de euro lunar.
Necesitatea obiectivă de a le asigura oamenilor un trai mai bun – în condiţiile în care, în
plus, România este, în ultimii ani, fruntaşă la creştere economică – se loveşte, însă, de
atitudinea arhi-previzibilă
a politicienilor.
În prag de alegeri, ei îşi amintesc brusc de cei care trebuie
să le acorde votul şi recurg la ceea ce, în limbaj plastic, poartă denumirea de
‘pomeni electorale’. În
timp, acestea au evoluat! În primii ani după Revoluţia anti-comunistă, ‘atenţiile’ constau în ulei, faină, şepci,
umbrele, găleţi sau … şorţuri de bucătărie. Treptat, locul lor a fost luat de
iniţiative legislative, ceea ce face ca Parlamentul să lucreze cu o febrilitate
ieşită din comun. Se formează chiar unanimităţi între partide rivale, care,
altfel, îşi dispută guvernarea. În joc sunt pensii speciale, măriri salariale sau tăieri de taxe!
În
perspectiva legislativelor din 11 decembrie, marţi, deputaţii din Comisiile reunite de
buget-finanţe şi muncă au amendat ordonanţa referitoare la salarizarea din
sectorul bugetar şi au introdus noi categorii de personal din Educaţie şi
Sănătate care vor beneficia de creşteri sau sporuri salariale, deşi
salariile din aceste domenii au crescut, deja, în ultimul an, în medie cu 30%.
Mai precis, s-a convenit mărirea salariilor celor din Educaţie cu 15% de la 1
ianuarie 2017 şi tot cu 15%, dar de la 1 decembrie anul acesta, ale celor din Sănătate. Deputaţii au mai
stabilit că sporurile personalului administrativ din Sănătate să fie calculate
în funcţie de salariile din 2016 şi nu din 2009, cum este acum. Şi salariile
angajaţilor de la casele de asigurări de sănătate au fost majorate cu 25%.
Impactul bugetar anunţat de Ministerul Finanţelor este de 4,8 miliarde de lei
(circa 1 miliard de euro), dar economiştii cred că el va fi mult mai mare, urmând
să facă din 2017 un an extrem
de dificil. A trasat un decont mai cuprinzător premierul tehnocrat Dacian
Cioloş: Cu tot ce s-a votat în aceste ultime luni,
în pregătirea campaniei electorale, aşa cum, din păcate, ne-a obişnuit
Parlamentul – înainte de alegeri votează în toate direcţiile măriri de salarii,
fără calcule bugetare consistente – s-au cam adunat în jur de 9 miliarde de lei
deci, peste un procent din PIB.
În anii electorali 2008-2009, pomenile
aprobate de clasa politică a acelui moment, coroborate cu criza
economică ce a urmat au condus la tăieri de salarii şi de pensii. Or, pentru a fi preîntâmpinate excese similare
ulterioare, în România a fost adoptată o lege potrivit căreia nu pot fi
promovate acte normative care duc la
creşterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor în sectorul bugetar cu
mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului.
Salariaţii nemulţumiţi
au dreptul să spere la mai mult şi la mai bine. Însă – aşa cum spunea ministrul
Muncii, Dragoş Pâslaru – atunci când politicienii profită de
nemulţumirile lor pentru a obţine voturi, demnitatea şi decenţa sunt insultate.
