Cel dintâi guvern monocolor liberal din România post-comunistă a fost demis, prin moţiune de cenzură
La numai trei luni de la învestire, Cabinetul monocolor liberal de la Bucureşti condus de Ludovic Orban a plecat, miercuri, de la Putere, aşa cum a şi ajuns - prin moţiune de cenzură.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 05.02.2020, 16:03
La numai
trei luni de la învestire, Cabinetul monocolor liberal de la Bucureşti condus
de Ludovic Orban a plecat, miercuri, de la Putere, aşa cum a şi ajuns – prin
moţiune de cenzură. După ce, la jumătatea lui octombrie trecut, PNL a iniţiat
cu succes o moţiune de cenzură împotriva Guvernului condus de PSD, a venit, acum,
rândul social-democraţilor,
secondaţi de UDMR, să întreprindă un demers similar şi să se străduiască să convingă
cât mai mulţi parlamentari că Executivul Orban trebuie demis.
Pentru ca Guvernul
Orban să fie îndepărtat, erau necesare minimum 233 de voturi favorabile, adică
jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor şi senatorilor. În favoarea
debarcării lui au votat 261. Aceştia au acuzat Executivul liberal de încălcarea principiilor
democratice pentru că au preferat varianta angajării răspunderii pentru
alegerea primarilor în două tururi de scrutin cu doar câteva luni înaintea
localelor, din raţiuni politice, nu în interesul cetăţenilor. Echipa Orban a încălcat, de asemenea, deciziile Curţii
Constituţionale şi recomandările instituţiilor europene – s-a mai precizat în
moţiunea intitulată ‘Guvernul Orban/PNL – privatizarea democraţiei româneşti‘.
Susţinuţi de partenerii lor din USR sau PMP, liberalii au contraargumentat,
însă, că revenirea la alegerea primarilor în două tururi le conferă acestora un
plus de legitimitate şi reprezentativitate şi e dorită de 80% dintre români. Anterior
adoptării moţiunii de cenzură, cel puţin declarativ, deja fostul premier
Ludovic Orban se arătase convins că aceasta nu va
trece de Parlament: a fost, însă, contrazis de realitatea din plen. Totuşi, din
dorinţa de a se pregăti şi pentru scenariul înfrângerii la votul de miercuri,
cu o noapte înainte, Cabinetul liberala adoptat un număr record de ordonanţe de urgenţă – nu mai
puţin de 25, pe care – s-a spus – un Guvern demis, cu prerogative restrânse, nu
le-ar mai fi putut promova. Una dintre aceste ordonanţe introduce reguli noi pentru alegerile
parlamentare anticipate: reduce termenul de convocare a scrutinului de la 90 la
45 de zile, reglementează votul pe liste suplimentare la nivel naţional şi
votul timp de trei zile în străinătate.
În plus, numărul parlamentarilor care îi vor reprezenta pe românii
din diaspora se dublează şi ajunge la 12. Or, căderea de
miercuri a Guvernului Orban prin moţiune de cenzură ar putea fi un prim pas
spre declanşarea de legislative anticipate, aşa cum doresc PNL, dar şi alte
partide parlamentare, precum şi preşedintele ţării, Klaus Iohannis, în
condiţiile în care scrutinul la termen e programat în toamnă. Dar, pentru
convocarea anticipatelor, Parlamentul ar trebui să respingă două propuneri de
premier desemnat.
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,
Constantin-Florin Mituleţu-Buică, a anunţat, deja, că instituţia pe care o
reprezintă a intrat în logica alegerilor, fiind pregătită, pentru acest an,
atât pentru locale, cât şi pentru parlamentare.
