Cifrele sărăciei la copii
Aproximativ 19,5 milioane de copii din Uniunea Europeană erau expuşi, anul trecut, riscului de sărăcie şi excluziune socială.

Daniela Budu, 13.06.2025, 11:30
Aproximativ 19,5 milioane de copii din Uniunea Europeană erau expuşi, anul trecut, riscului de sărăcie şi excluziune socială, arată cele mai recente date publicate de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat). Acest lucru înseamnă că un sfert din copiii europeni sunt expuşi acestor riscuri. În România, proporţia este mai mare decât media comunitară, dar statistica notează faptul că situaţia s-a îmbunătăţit în ultimii ani.
Astfel, datele Eurostat pentru anul trecut arătă că 33,8% din copiii români de până în 18 ani se află în risc de sărăcie sau de excluziune socială. Este a treia poziţie din Uniunea Europeană, după Bulgaria şi Spania. La polul opus, cele mai mici rate se găsesc în Slovenia, în Cipru şi în Cehia. La nivel european, numărul s-a redus, totuşi, de la un an la altul, iar faţă de 2023 s-a înregistrat o scădere de 0,6%.
Cele mai mare reduceri ale acestor riscuri au fost în România, cu 5,2% în doar un an, urmată de Irlanda și Ungaria. La polul opus, numărul copiilor aflaţi în risc de sărăcie sau de excludere socială a crescut în state precum Finlanda, Croaţia, Bulgaria şi Belgia.
Același Oficiu european pentru Statistică arată că în Uniunea Europeană, 5,8% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani trăiesc în condiţii de privaţiuni materiale şi sociale severe. Conform datelor care măsoară sărăcia absolută, situaţia cea mai gravă este în Bulgaria, România şi Grecia: circa 17% dintre tinerii din Bulgaria și peste 14% dintre tinerii din România şi Grecia se confruntă cu dificultăţi financiare şi sociale grave. Statistica mai notează că această rată este sub 3% în zece state membre ale UE.
Pe de altă parte, ultimul raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică arată că rata de înscriere la şcoală este, în România, sub media ţărilor care fac parte din OCDE. Iar ministrul de resort, Daniel David, a atras atenția că cel mai scăzut nivel se înregistrează în educaţia timpurie şi în cea liceală. Evaluarea vine după doi ani de la adoptarea noilor legi ale educației și după mai bine de un deceniu de încercări de reformă. Raportul mai evidențiază că sistemul românesc de învățământ a rămas inechitabil, subfinanțat și ineficient, iar decalajele față de media OCDE sunt mari și persistente.
Amintim că România este în proces de aderare la această organizație recunoscută pentru standardele riguroase și pentru evaluarea comparativă a politicilor publice. Potrivit OCDE, temeliile slabe ale învăţării contribuie la o rată ridicată a abandonului şcolar, unul din patru elevi români părăsind şcoala înainte de terminarea liceului.
Organizația recomandă ca România să se concentreze pe extinderea educaţiei de calitate şi a oportunităţilor de formare în comunităţile rurale, prin planificarea reţelei şcolare şi de educaţie timpurie. De asemenea, mai recomandă ca România să sprijine elevii vulnerabili prin măsuri care să aibă în vedere barierele existente, inclusiv cele financiare, administrative sau care ţin de acces la informaţie.