Cine a primit bani la rectificarea bugetară?
Guvernul a aprobat prima rectificare bugetară, cu fonduri în plus pentru transporturi sau educație.
Mihai Pelin, 24.09.2024, 12:05
Executivul de la București a aprobat prima rectificare bugetară din acest an, care va duce la creșterea deficitului bugetar. Premierul Marcel Ciolacu consideră că rectificarea este sustenabilă, pentru că 84% din deficit reprezintă cheltuieli pentru investiţii, iar banii se vor reîntoarce înmulţiţi la stat. Rectificarea este una pozitivă şi se bazează pe creşterea veniturilor şi pe mărirea deficitului la 6,9%.
Premierul atrăgea atenţia că vor fi în continuare susţinute investiţiile şi nu consumul. El a dat ca exemplu autostrăzile, care vor aduce înapoi de opt ori mai mulţi bani decât au fost cheltuiţi pentru construirea lor.
Marcel Ciolacu: “Normal că întâi statul virează banii ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, el le dă la companii, iar acestea ne termină autostrăzile, pe care le aşteptăm de 30 de ani, şi cu un delay de o lună, două, se întorc impozite la stat. Dar, mai mult, în următoarea perioadă, cel puţin ce este pe infrastructură se multiplică în economie până la multiplu de opt. Ai băgat un euro, îţi vin 6 sau 8 euro înapoi, în zona în care noi am direcţionat foarte mult investiţiile în acest moment.”.
Premierul a mai spus că va fi continuată reducerea cheltuielilor publice inutile. În opinia sa, deficitul bugetar trebuie să fie unul exclusiv generat de investiţii. În urma rectificării, sănătatea, transporturile şi educaţia primesc fonduri suplimentare. Se majorează şi bugetele asigurărilor sociale pentru plata pensiilor recalculate, care au crescut de la 1 septembrie, dar şi pentru indemnizațiile de şomaj şi contribuţiile de asigurări sociale aferente acestora. Bani în plus vor mai primi şi Ministerele Sănătăţii, Afacerilor Interne, Proiectelor Europene, Agriculturii şi Energiei.
Pe de altă parte, alţi ordonatori principali de credite vor avea bugete mai mici. Între acestea se numără Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Economiei, Senatul şi Camera Deputaţilor, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, dar şi Ministerul Dezvoltării.
Propunerea de rectificare bugetară se bazează pe creșterea veniturilor şi a cheltuielilor care au fost majorate semnificativ. Potrivit specialiștilor, aceasta ce va duce la un deficit cu 2% peste estimarea autorităţilor de la începutul acestui an de 5%. Aceasta in condițiile unei prognoze de creştere economică revizuita in scadere, de la 3,4 la 2,8% din PIB.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) anticipează pentru 2025 un avans al PIB de 3,5%, iar pentru 2026 de 3,7%. Inflaţia la sfârşitul anului este prognozată la 4,5%, peste ţinta BNR de 4%, urmând să scadă la 3,8% anul viitor şi la 2,9% în 2026. Deficitul comercial se va majora, potrivit Comisiei de Prognoză, la 32,7 miliarde de euro în acest an, de la 28,9 miliarde de euro anul trecut, după un avans al exporturilor (1,8%) şi al importurilor (4,5%). Cursul de schimb mediu este proiectat la 4,98 lei/euro pentru acest an, iar câştigul salarial mediu net lunar ar putea urca cu 14,8% în 2024, la 5.066 lei.
