Conflict la vârful principalului partid de guvernământ
Continuă polemica virulentă dintre cele mai influente personaje din PSD, vioara întâi a guvernării de la Bucureşti.
Bogdan Matei, 10.09.2018, 11:57
Sunt rare, în democraţia românească postcomunistă, victoriile electorale atât de categorice, dar atât de greu de gestionat ca acelea pe care le-a obţinut PSD în 2016. Partidul îşi adjudeca atunci, detaşat, localele. O fostă jurnalistă, pe cât de populară, pe atât de controversată, intrată în politică de nici patru ani, Gabriela Firea devenea cel dintâi primar femeie şi membru PSD la Bucureşti, în mod tradiţional un fief al dreptei.
Prezenţa la vot în Capitală a fost de numai 32%, mult sub media naţională de 48 de procente, iar edilii au fost aleşi într-un singur tur de scrutin, ceea ce, avertizau comentatori, le ştirbeşte legitimitatea. Dar, în percepţia publică, nimic n-a putut umbri victoria Gabrielei Firea.
Şase luni mai târziu, PSD câştiga categoric, cu peste 40% din voturi, şi alegerile parlamentare şi, alături de ALDE, revenea la putere, după doar un an de guvernare tehocrată. Considerat strategul şi principalul autor al acestui triumf, liderul PSD, Liviu Dragnea, era înscăunat, neoficial, drept omul forte al coaliţiei. Exerciţiul guvernamental s-a dovedit, însă, mult mai anevoios pentru social-democraţi.
Devenit, în doar jumătate de an, indezirabil pentru Dragnea, premierul Sorin Grindeanu a fost demis printr-o moţiune de cenzură iniţiată de propriul partid, o situaţie fără precedent în România. Doar un semestru a rezistat şi următorul prim-ministru, Mihai Tudose, convins de colegi să demisioneze şi să-i cedeze şefia Guvernului Vioricăi Dăncilă. Au existat, de fiecare dată, social-democraţi care-au criticat stilul managerial al lui Dragnea, dar au fost fie excluşi din partid, fie obligaţi să facă penitenţă. Niciunul dintre contestatari n-a avut, însă, nici vizibilitatea mediatică, nici vehemenţa Gabrielei Firea.
Detonatorul crizei a fost intervenţia în forţă a jandarmilor la mitingul antiguvernamental de pe 10 august, când au fost răniţi sute de protestatari şi peste o sută de mii de oameni, majoritatea paşnici, au inhalat gaze lacrimogene. Firea a cerut demisia ministrului de Interne, Carmen Dan, considerată o protejată a lui Dragnea, şi i-a luat apărarea apropiatei sale, prefectul Capitalei, Speranţa Cliseru.
Ulterior, au curs acuzaţiile reciproce între cele mai vizibile figuri social-democrate. Este inadmisibil ca un membru PSD să se alăture celor care atacă partidul – spune Dragnea. Doreşte în continuare o conducere unică şi menţinerea acestui stil autoritarist – ripostează Firea. Mulţi comentatori cred că, pe fondul acutei crizei de imagine a partidului, primarul Capitalei încearcă, de fapt, să-şi contureze un profil propriu, distinct de actuala conducere a PSD, pentru a mai putea aspira la un nou mandat.
Mişcarea, mai spun ei, e cinică, dar înţeleaptă. Fiindcă, deja condamanat la închisoare cu suspendare într-un dosar, Dragnea aşteaptă sentinţa definitivă în altul şi ar putea, astfel, ieşi din viaţa publică.
