Consultări politice pentru securitatea României
Partidele parlamentare din România consideră necesare investiții suplimentare în domeniul apărării, dar nu doresc trupe românești în Ucraina.
Daniela Budu, 27.02.2025, 11:30
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a avut consultări cu reprezentanţii partidelor parlamentare pentru definirea poziţiei României la Consiliul European extraordinar din 6 martie, un summit de la care se aşteaptă decizii importante privind securitatea europeană. Atât formaţiunile la guvernare, cât și cele din opoziție, au respins scenariul ca Bucureștiul să trimită trupe de menţinere a păcii în Ucraina vecină.
PSD, la coguvernare, nu este de acord ca România să trimită trupe şi se pronunţă pentru alocarea suplimentară de fonduri pentru apărare, sub formă de investiţii în industria naţională de armament.
Într-un comunicat, liderul partidului şi premier, Marcel Ciolacu, propune excluderea cheltuielilor de apărare din calculul deficitului bugetar. Și PNL susţine creşterea investiţiilor în domeniul apărării, dar precizează, într-un comunicat, că în contextul discuţiilor diplomatice privind încetarea focului, subiectul participării cu trupe de menţinere a păcii este prematur. Partener la guvernare, UDMR doreşte, de asemenea, ca România să facă investiţii în capabilităţi militare moderne.
Preşedintele Kelemen Hunor spune şi că nu este de acord cu trimiterea militarilor români în Ucraina. Kelemen Hunor: “Garanţiile de securitate trebuie asigurate inclusiv prin Statele Unite şi România poate asigura logistic şi infrastructural un sprijin pentru Ucraina, pentru statele Uniunii Europene şi pentru cei care doresc să se implice mai activ, dar fără trupe în Ucraina”.
Din opoziție, și AUR este împotriva trimiterii de trupe în țara vecină. Liderul formaţiunii, George Simion: “Singura soluţie în acest moment este un armistiţiu, respectând acordurile internaţionale şi garanţiile de securitate care trebuie să se ofere României şi tuturor ţărilor din regiune.”
Tot din opoziție, USR este de părere că România trebuie să investească mai mult în apărare şi subliniază necesitatea unui plan clar pentru participarea la reconstrucţia Ucrainei.
Nici suveraniștii de la SOS România nu doresc trupe româneşti în Ucraina şi se poziţionează împotriva continuării războiului.
Între timp, Senatul de la București a adoptat, în calitate de for decizional, un proiect de lege care permite doborârea dronelor ce pătrund ilegal în spaţiul aerian românesc şi un altul care reglementează modul de desfăşurare, pe timp de pace, a misiunilor militare din România. Una dintre măsuri permite ca, pe o perioadă limitată, autoritatea unor structuri ale Armatei Române să fie transferată unui comandant al forţelor militare aliate care participă la aceste misiuni.
În context, ar mai trebui menționat că Statele Unite anunţă o nouă investiţie la Baza de la Deveselu, din sudul României, care găzduieşte elemente ale scutului antirachetă. În primă fază, Pentagonul a publicat un anunţ de intenţie pentru o licitaţie în vederea realizării unor legături speciale de telecomunicaţii între scutul antirachetă de la Deveselu şi alte baze americane din Europa, în special din Italia și Germania.
