Controverse privind legea salarizării unitare
În România, Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi transferul contribuţiilor sociale, integral, de la angajator la angajat îşi fac simţite efectele.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 06.02.2018, 11:30
Principalul
partid de opoziţie din România, PNL, a decis, luni, să depună moţiune simplă
împotriva ministrului Muncii, Olguţa Vasilescu, motivele ţinând, în principal,
de domeniul salarizării. Liberalii critică şi transferul contribuţiilor sociale
de la angajator la angajat, în vigoare de la începutul acestui an, şi susţin că
această măsură a dat peste cap şi mai mult sistemul de salarizare şi
fiscalitatea în România. Că sunt magistraţi, că sunt personal din IT, că sunt
profesori, că sunt medici, că sunt acea categorie, cu ghilimelele de rigoare,
de bugetari de lux pe care doamna ministru o prezenta nu mai demult de acum
câteva zile, toate aceste categorii vor avea scăderi, pentru că nu a făcut
nimeni un studiu de impact în ceea ce înseamnă transferul contribuţiilor din
sarcina angajatorului în sarcina angajatului şi de aceea ne aflăm în această
situaţie., afirmă PNL. Adică în situaţia în care pentru câteva sute de mii de
români salariile scad, în pofida promisiunilor de creşteri din programul de
guvernare.
Salariile nete ale angajaţilor vor scădea în mai multe domenii de
activitate, respectiv în sectorul de Sănătate, în Cultură, în Poliţie şi în
Justiţie, spun şi liderii de sindicat. Preşedintele federaţiei sindicale
SANITAS Bucureşti, Viorel Huşanu, a declarat că veniturile vor scădea în
spitalele mono-profil, mai exact pentru secţia de psihiatrie, TBC şi boli
infecţioase, iar salariile vor creşte în Sănătate doar pentru medici, dar nici pentru
aceştia atât cât a fost estimat. Poliţiştii din zona operativă, aproximativ
8.000, se vor confrunta, de asemenea, cu o scădere a salariilor nete de până la
400 de lei (circa 85 de euro), potrivit preşedintelui Sindicatului Naţional al
Poliţiştilor şi Personalului Contractual, Dumitru Coarnă, potrivit căruia, nivelul de trai va scădea cu 5-10%.
Şi în
mediul privat sunt angajaţi nemulţumiţi, pentru că nu toţi patronii au întocmit
acte adiţionale la contractele de muncă prin care să fie majorate salariile
brute şi astfel să fie evitate scăderile nete de venituri. În plus, 3% dintre
angajaţii din sistemul bugetar au salariile diminuate ca urmare a intrării în
vigoare a legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Potrivit Ministerului Muncii, scopul actului normativ a fost echilibrarea
sistemului bugetar de salarizare, deoarece existau disfuncţionalităţi majore,
în sensul că, pentru aceleaşi funcţii şi atribuţii, funcţionarii din
instituţiile statului aveau salarii diferite. Dar, există şi români fericiţi -
parlamentarii au primit, în luna februarie, indemnizaţii majorate cu
aproximativ 10%, ca urmare a creşterii salariului minim la 1900 de lei (circa
410 euro) de la 1 ianuarie.
