Cum merge economia României?
Datele publicate luni de Institutul Național de Statistică de la București arată că România a evitat, cel puțin statistic, recesiunea tehnică în prima jumătate a anului.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 08.09.2026, 11:20
Cifrele publicate luni de Institutul Național de Statistică de la București arată că economia României a stagnat în trimestrul al doilea față de primele trei luni ale anului, iar comparativ cu aceeași perioadă din 2025, PIB-ul a scăzut cu 0,4% pe seria brută. Specialiștii avertizează, însă, că motorul economiei este dezechilibrat – în timp ce investițiile au crescut puternic, consumul populației a scăzut drastic.
Comerțul, transporturile, hotelurile și restaurantele au avut cea mai mare contribuție negativă la evoluția PIB, urmate de industrie și tranzacțiile imobiliare, în timp ce în sens pozitiv au mers în special construcțiile. Structura economiei rămâne fragilă, spune preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, Flavius Jakubowicz:
“Astăzi, economia României merge pe un singur picior, şi anume, construcţiile şi investiţiile, care cresc cu peste 15%, în timp ce consumul gospodăriilor scade cu peste 3%. Ştim că economia României se bazează foarte mult pe consum şi să nu uităm că şi industria şi comerţul se contractă. N-am putea spune că suntem neapărat într-o recesiune tehnică, dar mergem într-un echilibru foarte-foarte instabil.”
O stagnare a activităţii economice în România, în al doilea trimestru, indică şi analiza companiei de consultanţă Frames, un think tank economic specializat în dezvoltarea de analize şi studii de piaţă privind economia, cu peste 20 de ani de existenţă. Specialiştii vorbesc de o stagflaţie, caracterizată prin stagnare economică şi inflaţie ridicată, care continuă să blocheze consumul populației.
Banca Naţională a revizuit prognoza de inflaţie în sus de două ori într-un singur an: de la 3,9% la 5,5% şi apoi la 6,1% pentru finalul lui 2026, cu revenirea în intervalul-ţintă împinsă în ultimul trimestru din 2027, amintesc cei de la Frames, potrivit cărora, avertismentul din raportul de august este cel care contează cel mai mult pentru diagnostic: inflaţia de bază continuă să crească deşi economia se contractă. Exact asta separă un episod inflaţionist obişnuit de stagflaţie, consideră analiştii.
România a parcurs un an de consolidare cu cea mai ambiţioasă corecţie fiscal-bugetară din UE, trecând de la o economie bazată pe consum pe datorie, la o economie bazată pe investiţii şi dezvoltare pe termen lung, susţine ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, acesta a făcut radiografia economică la zi a României, amintind că, în 2024, țara a avut un deficit bugetar de 9,3% din PIB. Nicio altă ţară din UE nu a intrat în 2025 cu un deficit de peste 6%, în timp ce media UE a fost de 3,1%, a notat ministrul Finanţelor.
Potrivit prognozei Comisiei Europene, deficitul anual al României a coborât la 7,9% din PIB în 2025 şi este estimat să ajungă la 6,2% în 2026. Pentru al doilea an la rând, România are cea mai amplă reducere a deficitului proiectată în UE, mai punctează Alexandru Nazare.
