Curtea Constituţională şi revizuirea Legii fundamentale
Propunerile de revizuire a Constituţiei care interzic graţierea sau amnistia faptelor de corupţie încalcă legea fundamentală, a decis CCR.
Ştefan Stoica, 19.07.2019, 12:01
Pe 26 mai, românii, în marea lor majoritate, s-au pronunţat pentru interzicerea amnistiei şi graţierii faptelor de corupţie şi pentru renunţarea la ordonanţele guvernamentale de urgenţă în domeniul justiţiei. În acelaşi timp, ei s-au declarat de acord ca şi alte instituţii în afara Avocatului Poporului să poată contesta constituţionalitatea ordonanţelor de urgenţă. Referendumul în cadrul căruia cetăţenii au fost chestionaţi pe aceste teme fusese convocat de preşedintele Klaus Iohannis pentru a stopa, prin consultare populară, ceea ce el a numit asaltul coaliţiei guvernamentale PSD – ALDE asupra sistemului judiciar. În urma referendumului, forţele politice, inclusiv cele de la putere, au venit cu propuneri de revizuire a Constituţiei care să răspundă dorinţei exprimate de cetăţeni.
Joi, Curtea Constituţională a dat o lovitură grea proiectelor de revizuire. Deşi decisese că referendumul pe această temă este constituţional, CCR a stabilit că propunerile care vizează exceptarea de la graţiere sau amnistie a persoanelor condamnate pentru fapte de corupţie sunt neconstituţionale. Curtea a susţinut că măsura ar încălca principiul egalităţii şi ar echivala cu o suprimare a demnităţii umane.
Aprecierea oportunităţii măsurilor de amnistie şi graţiere colectivă ori graţiere individuală revine Parlamentului, respectiv preşedintelui României şi nu poate fi impusă o interdicţie generală şi valabilă pentru totdeauna de acordare a acestora în privinţa anumitor infracţiuni, au subliniat magistraţii constituţionali.
Pe de altă parte, celelalte propuneri din proiectele Puterii şi Opoziţiei de revizuire a legii fundamentale se încadrează în limitele Constituţiei. Este vorba despre prevederea potrivit căreia cetăţenii condamnaţi definitiv pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie nu vor putea candida la alegerile parlamentare, locale, europarlamentare şi prezidenţiale.
De asemenea, potrivit aceloraşi proiecte, abuzul de ordonanţe de urgenţă va fi stopat, iar ordonanţele de urgenţă ale executivului vor putea fi supuse unui control de constituţionalitate la sesizarea preşedintelui României, a Instanţei Supreme, a 50 de deputaţi sau 25 de senatori sau a Avocatului Poporului.
Din opoziţie, PNL a calificat ca surprinzătoare decizia Curţii Constituţionale, în condiţiile în care – amintesc liberalii – milioane de români s-au exprimat în favoarea interzicerii amnistiei şi graţierii pentru faptele de corupţie la referendumul din 26 mai. Liderul liberal, Ludovic Orban, a avertizat coaliţa majoritară PSD-ALDE să nu încerce să profite în mod politicianist de decizia Curţii.
În schimb, preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a apreciat că, prin decizia de joi, Curtea Constituţională a invalidat propunerea preşedintelui Klaus Iohannis de interzicere a amnistiei şi graţierii pentru corupţie. El a cerut demisia imediată şi necondiţionată a şefului statului, pe motiv că ar fi atras poporul într-o aventură nesăbuită.
