De la efectele gerului la pârtiile de schi

După expirarea codurilor galben, portocaliu sau chiar roşu de vreme rea, în România a venit gerul.

Roxana Vasile, 31.01.2014, 12:27

Autorităţile române continuă să facă eforturi pentru a veni în ajutorul oamenilor din numeroase localităţi rămase, încă, izolate ca urmare a căderilor importante de zăpadă şi a viscolului care au afectat, în ultima săptămână, în special sudul şi sud-estul ţării.

Traficul rutier, mai ales pe şosele naţionale şi judeţene, e departe de a se desfăşura normal, în timp ce trenurile circulă în condiţii de iarnă. Prin urmare, premierul Victor Ponta a precizat că, acum, prioritare sunt curăţarea drumurilor şi refacerea proviziilor. El le-a cerut autorităţilor locale, chiar dacă ninsorile şi vântul puternic au încetat, să rămână pe poziţii şi în perioada următoare.

Dacă, în principal, prefecţii sau primarii au acţionat bine, au existat şi situaţii în care operaţiunile de deszăpezire şi de ajutorare a persoanelor izolate s-au desfăşurat defectuos. Astfel prefectul de Buzău a fost înlocuit din funcţie de Guvern, iar prefecţii de Constanţa şi Brăila şi-au dat demisia.

În privinţa şcolilor, s-a decis ca atât în Bucureşti, cât şi în 14 judeţe afectate de intemperii acestea să rămână închise şi vineri, pentru a cincea zi consecutiv.

Odată precipitaţiile abundente cel puţin pentru moment încheiate, locul lor a fost luat, însă, de ger, la Bucureşti meteorologii prognozând, pe termen scurt, temperaturi de până la minus 17 grade Celsius. Nici în perspectivă lucrurile nu stau mai bine! Din 4 februarie vor mai urma trei-patru zile cu temperaturi de până la minus 20 de grade.

Dacă zăpada şi frigul provoacă multora numeroase neplăceri, în schimb împătimiţii sporturilor de iarnă sunt în culmea fericirii: după mai bine de două luni în care îşi pierduseră aproape orice speranţă că se vor mai putea bucura de zăpadă, precipitaţiile abundente din ultima săptămâna le-au readus apetitul pentru plimbări cu snowboard-ul, săniuş sau schi. Pârtiile din cele mai căutate staţiuni montane sunt tocmai bune. În centrul României, la Poiana Braşov, stratul de zăpadă este cuprins între 50 şi 70 de centimetri. Mijloacele de transport pe cablu – telecabină, telescaun şi bandă snowpark – sunt, toate, funcţionale. Cât despre instalaţiile de producere a zăpezii, acestea funcţionează de aproximativ trei zile pentru a produce o rezervă de zăpadă şi pentru a asigura prelungirea sezonului de schi, întârziat serios în această iarnă atipică, cu temperaturi cu mult peste media sezonului şi cu ninsori care se lăsau aşteptate.

Potrivit cifrelor oficiale, în România se poate schia pe aproximativ 140 de kilometri de pârtie din 19 judeţe ale ţării. Din cele peste 150 de pârtii de schi omologate, cele mai multe au lungimi de până într-un kilometru.