De la inflaţie, la relaţiile cu FMI
Inflaţia, evoluţia preţurilor, contextul financiar internaţional – preocupă factorii de răspundere din sistemul finaciar-bugetar al României, angajaţi faţă de instituţiile creditoare externe să continue reformele şi să încheie cu succes acordurile de împr
Valentin Țigău, 12.11.2014, 12:58
Institutul Naţional de Statistică din România a comunicat o creştere de 1,44% a preţurilor de consum, în septembrie, raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut. Evoluţia preţurilor atenuează, oarecum, neliniştea cauzată de prognoza inflaţiei, revizuită în scădere de Banca Naţională, de la 2,2% la 1,5% pentru acest an şi de la 3% la 2,2%, în 2015.
Fenomenul este comentat de analistul economic, Constantin Rudniţchi: “Există o tendinţă care îngrijorează Europa, şi anume de deflaţie, adică de scădere a preţurilor. România nu este în această situaţie, adică nu ne paşte pericolul unei deflaţii, al unei scăderi a preţurilor, dar, în orice caz, Europa şi-a pus această probemă destul de pregnant. O scădere a preţurilor înseamnă, încă o dată, o pierdere a pieţelor.”
Banca Naţională estimează că, anul viitor, în Romania, tutunul şi alcoolul se vor ieftini uşor, în vreme ce alte produse pentru care se aplică accize, precum combustibilii, s-ar putea scumpi. Guvernatorul Mugur Isărescu a explicat, într-un raport al Bancii, că revizuirea ţintei de inflaţie provine din deficitul de cerere accentuat şi din inflaţia foarte redusă din zona euro. În privinţa riscurilor pentru economia românească, el a menţionat evoluţiile geopolitice şi eventuala amânare a unor reforme. România are o serie de angajamente faţă de instituţiile financiare internaţionale creditoare de a continua reformele în domeniul fiscal-bugetar.
Potrivit reprezentantului rezident al FMI în România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, in ultimii 5-6 ani, in România, s-a depus un efort considerabil pentru a face economia mai solidă şi mai rezistentă la şocuri, dar acum este extrem de important ca această îmbunătăţire considerabilă să nu fie, în niciun fel, pusă în pericol.
Cel mai recent acord al României cu Fondul Monetar Internaţional, al treilea din 2009, este un acord stand-by în valoare de 4 miliarde de euro, care expiră anul viitor şi care, probabil, nu va fi reînnoit. FMI a suspendat discuţiile pe marginea acestui acord până după turul al doilea al alegerilor prezidentiale, din 16 noiembrie. În octombrie, Fondul a revizuit, în creştere, la 2,4%, estimările referitoare la avansul PIB-ului României în acest an, dar autorităţile de la Bucureşti se aşteaptă la o creştere economică de 2,8%, chiar dacă avansul PIB estimat la elaborarea bugetului pe 2014 este de 2,2%.
În 2013, economia românească a avansat cu 3,5%, una dintre cele mai ridicate rate de creştere din Europa.
