Decizie a Curţii Constituţionale privind aleşii locali

Aleşii locali condamnaţi la închisoare cu suspendare îşi pierd mandatul, a decis Curtea Constituţională de la Bucureşti, în urma unei sesizări a şefului statului.

Corina Cristea, 07.07.2016, 13:10

Până în vara anului trecut, un pasaj interpretabil din
Legea ce reglementează statutul aleşilor locali le permitea primarilor
condamnaţi cu suspendare să îşi păstreze mandatele.

În iunie 2015, Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie stabilea, însă, că toţi edilii condamnaţi definitiv,
inclusiv cei cu suspendare, trebuie să fie demişi. Astfel că s-a trecut la
revocări din funcţii. Mulţi dintre cei incriminaţi au refuzat, însă, să predea
mandatul şi au atacat în instanţă ordinele prefecţilor. În paralel, câţiva parlamentari
au iniţiat o lege care să anuleze decizia Înaltei Curţi. În cele din urmă,
Legea Statutului aleşilor locali a suferit modificări prin care, din nou, însă,
cei condamnaţi cu suspendare îşi puteau păstra mandatul.

Considerând situaţia
inacceptabilă, şeful statului a sesizat Curtea Constituţională. Legea încalcă
reperele statului de drept şi afectează lupta anticorupţie, a argumentat
preşedintele Klaus Iohannis. Iar judecătorii instanţei supreme i-au dat
dreptate, admiţând, în unanimitate, miercuri, sesizarea formulată de
preşedintele Klaus Iohannis în urmă cu două săptămâni.

Am avut în vedere că
s-a creat un regim discriminatoriu şi că soluţia pe care a ales-o Parlamentul
ar fi deturnat scopul legiuitorului, acela de a apăra integritatea, responsabilitatea
funcţiei de ales local, a precizat preşedintele interimar al Curţii
Constituţionale a României, Valer Dorneanu.

Aşadar, aleşii locali îşi vor
pierde mandatele inclusiv în cazul în care au fost condamnaţi la închisoare cu
suspendare.

Este o decizie de bun simţ, de bun simţ pentru oricine
altcineva decât politicienii afectaţi de această lege. Cred că e clar pentru
toată lumea că un ales local sau de alt fel nu poate să-şi continue funcţia de
reprezentant al cetăţenilor după ce a făcut nişte fapte ce-l descalifică pentru
acea funcţie., consideră directorul executiv al Centrului pentru Inovare
Publică, politologul Ovidiu Voicu, într-un interviu pentru un post particular
de radio.

Pentru o imagine de ansamblu trebuie spus că 61 de primari condamnaţi
cu suspendare au fost număraţi anul trecut de jurnalişti în trei sferturi
dintre judeţele ţării, la momentul deciziei luate de Înalta Curte. La fel de
relevant poate fi faptul că patru dintre cei şase foşti primari de sector din
Bucureşti plus primarul general au trecut prin arest. Sau că la Deva vor fi
organizate din nou alegeri locale pentru că Mircia Muntean, primarul ales pe 5
iunie, a primit o condamnare de şase ani de închisoare cu executare. El a fost
condamnat la 2 ani pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice, iar
pedeapsa a fost contopită cu cea de 4 ani de închisoare cu suspendare pentru
abuz în serviciu.