Decizii ale CCR

CCR amână decizia în privinţa pensiilor magistraţilor.

Ştefan Stoica, 11.12.2025, 11:40

După contestări, modificări şi examene constituţionale, Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice a primit avizul mult aşteptat de la CCR.

Curtea a respins sesizarea AUR, opoziţia autointitulată suveranistă, astfel că legea care permite majorarea taxelor locale de la 1 ianuarie anul viitor merge la promulgare. Pentru această lege, guvernul şi-a angajat răspunderea în plenul reunit al celor două camere ale Parlamentului în septembrie, dar la sesizarea AUR, CCR a declarat-o parţial neconstituţională, adică a invalidat doar o prevedere referitoare la testarea funcţionarilor publici cu testul poligraf.

Legea a fost modificată în Parlament şi adoptată în noiembrie, însă proiectul a fost, din nou, contestat la CCR, însă fără succes. Documentul urmăreşte utilizarea eficientă a resurselor statului român prin gestionarea prudentă a zonelor de optimizare fiscală, pentru a asigura un tratament egal, nediscriminatoriu şi transparent al tuturor plătitorilor de impozite şi taxe şi restructurarea facilităţilor fiscale.

Pe de altă parte, reaşează sistemul de impunere în sfera taxelor şi impozitelor locale şi instituie noi reglementări fiscale pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit. În baza legii, de la 1 ianuarie anul viitor, se majorează impozitele pe locuinţe şi autoturisme, cele pe dividende şi pe câştigurile din tranzacţii cu criptomonede. Totodată, sunt suprataxate coletele cu valoare mică provenite din spaţiul extracomunitar, mai ales cumpărăturile făcute pe marile platforme comerciale din China.

Cea mai aşteptată decizie din partea Curţii Constituţionale a fost amânată, însă, pentru finalul anului. Este vorba de hotărârea în privinţa contestaţiei depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la noua variantă de reformă a sistemului de pensii speciale pentru magistraţi propusă de guvern. Proiectul plafonează pensiile judecătorilor şi procurorilor la 70% din ultima indemnizaţie netă, eliminând, astfel, posibilitatea ca pensiile să fie în cuantum egale cu ultimul salariu net şi măreşte, treptat, pe parcursul a 15 ani, vârsta de pensionare a magistraţilor, aducând-o la 65 de ani.

În prezent, judecătorii şi procurorii pot ieşi din activitate înainte de a împlini 50 de ani. Judecătorii de la Instanţa supremă au contestat legea pe motiv că ar discrimina magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu şi ar încălca, spun ei brutal, independenţa justiţiei.

Înalta Curte consideră că proiectul guvenului elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi şi încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa instanţelor europene. Prima tentativă a guvernului de a reforma pensiile magistraţilor, cum cere, de altfel, şi Uniunea Europeană, a eşuat la CCR, dar din motive procedurale, pentru că executivul nu luase avizul CSM asupra legii, unul consultativ, dar obligatoriu. Pentru noul proiect, CSM a dat, previzibil, aviz negativ.