Decizii occidentale
UE şi SUA au decis noi sancţiuni împotriva Rusiei, ca urmare a evenimentelor din Crimeea.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 21.03.2014, 12:24
Reuniţi la Bruxelles la Consiliul european de primăvară, liderii europeni s-au rezumat, deocamdată, la extinderea listei oficialilor ruşi şi ucraineni vizaţi de sancţiuni în urma implicării în alipirea Crimeei la Rusia. Sancţiunile constau în restricţii de vize şi în blocarea averilor în UE şi sunt similare celor anunţate cu doar câteva ore înainte de administraţia Barack Obama.
Moscova trebuie să urmeze calea dialogului – spun atât Bruxellesul cât şi Washingtonul, cei doi poli de putere subliniind că, în absenţa unei soluţii politice, sectoare-cheie ale economiei ruse ar putea avea de suferit în cazul escaladării situaţiei.
Îngheţarea activelor şi interdicţia de a mai călători în UE sau SUA pentru apropiaţi ai lui Vladimir Putin nu au avut efecte semnificative la Moscova, iar analiştii de la Bloomberg apreciază că exporturile anuale de petrol şi gaze ale Rusiei ar putea fi cea mai eficientă armă a liderului de la Kremlin pentru limitarea măsurilor punitive.
Rusia este cel mai mare producător de petrol la nivel global şi a exportat în 2012 către Europa şi Statele Unite petrol, carburanţi şi îngrăşăminte chimice bazate pe consumul de gaze naturale în valoare de 160 de miliarde de dolari. Potrivit analiştilor, un embargo pe aceste exporturi ar priva, într-adevăr, guvernul rus de fonduri semnificative, însă consumatorii din Europa ar putea avea foarte mult de pierdut, iar măsura s-ar putea dovedi în cele din urmă ineficientă.
Deocamdată, cancelarul german Angela Merkel, care supraveghează cea mai mare economie europeană, a declarat că Germania – principalul partener comercial al Rusiei de pe continent – este pregătită să suporte consecinţele economice ale unor sancţiuni împotriva Rusiei. UE a decis şi să anuleze summitul prevăzut în iunie cu Moscova, ca reacţie faţă de alipirea Crimeei de către Rusia.
Evenimentele din Ucraina au impulsionat, pe de altă parte, procesul de extindere a Uniunii Europene. Bruxellesul şi Kievul au semnat în cadrul Consiliului european capitolele politice ale Acordului de asociere a Ucrainei la UE. Iar semnarea acordurilor similare cu Republica Moldova şi Georgia a fost devansată de Bruxelles pentru luna iunie.
Şi abordarea NATO faţă de admiterea de noi membri s-ar putea schimba, a declarat secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, reiterând faptul că în prezent fac eforturi intense de a fi admise state ca Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Muntenegru şi Georgia. Declaraţiile survin în contextul în care, spune oficialul NATO, anexarea Crimeei de către Rusia reprezintă „cea mai gravă” ameninţare la adresa stabilităţii Europei de la sfârşitul Războiului Rece până acum.
