Decizii privind proiectele de infrastructură
Executivul liberal de la Bucureşti a aprobat transferul proiectelor majore de infrastructură de la Comisia de prognoză la ministerele de resort.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 29.01.2020, 12:15
La mai bine de 30 de ani de la Revoluţia anticomunistă şi la aproape
13 de când România este membră a Uniunii Europene, nici măcar o singură
autostradă nu traversează munții Carpaţi.
La sfârșitul lui 2019, ţara avea doar
aproximativ 850 de kilometri de şosele de mare viteză, din care circa 100 moşteniţi
din perioada dictatorului Nicolae Ceauşescu. Cele câteva sectoare de autostradă
construite parcă cu eforturi faraonice fac mai degrabă legătură cu străinătatea, decât
să le permită locuitorilor din centrul ţării, de pildă, să ajungă mai repede la
București sau să le simplifice drumul spre vacanța pe litoralul la Marea
Neagră. Pe lângă indolenţa celor care s-au perindat, de-a lungul anilor, la
Putere la Bucureşti, birocraţia a fost una din piedici, dar şi alegerea unor
constructori, inclusiv străini, al căror scop a fost doar să-şi umfle
conturile.
Potrivit unui calcul sumar, din totalul celor 30 de ani de
democraţie românească, social-democraţii şi liberalii, singuri sau în alianţe
de conjunctură, au condus ţara aproximativ în mod egal. Nici unii nu pot, însă,
să îşi aroge vreun merit aparte legat de construcţia de autostrăzi. În schimb,
dau vina unii pe alţii, într-o ceartă sterilă, cel mai adesea cu iz electoral. Cel
puţin din 2016, cât a fost în
opoziţie, Partidul Naţional Liberal şi-a criticat vehement
adversarii politici din Partidul Social-Democrat, acuzându-i de incompetenţă. De bine, de
rău, anul trecut, fostul Guvern de centru-stânga a început negocierile pentru semnarea unor
contracte prin parteneriat public-privat pentru construirea a două autostrăzi. Pentru
una fusese selectată, deja, o asociere de companii din China şi Turcia, iar
pentru cealaltă depuseseră oferte tot companii din cele două state, cu lucrări
majore în ţările de origine, nu însă şi în Uniunea Europeană.
Ajunşi, în octombrie
trecut, prin moţiune de cenzură, la conducerea Guvernului, liberalii promit o
altă abordare, câştigătoare – spun ei. În consecinţă, nu mai departe de marţi, Executivul
PNL a decis să anuleze proiectele de parteneriat public-privat.
Premierul Ludovic
Orban a explicat: Obiectivul nostru este simplu: să
anulăm toate procedurile, să transferăm aceste proiecte către ministerele
competente, de exemplu proiectele pe infrastructură de transport să le ducem
înapoi la Ministerul Transporturilor, iar ministerele de linie care preiau
proiectele trebuie să prezinte planul de realizare a acestor proiecte
importante în decurs de maximum o săptămână, astfel încât să ştim foarte clar
care sunt paşii procedurali pe care îi avem de derulat, planificarea tuturor etapelor
de derulare a proiectelor şi asigurarea resurselor de finanţare pentru aceste
proiecte.
A venit, deci, rândul PSD să acuze PNL că printr-o decizie ”pur
politică” trimite România înapoi cu 10 ani, propunând eternele studii de
fezabilitate, în locul demarării de îndată a lucrărilor concrete la cele două
autostrăzi.
Recent, directorul executiv al Asociației Pro Infrastructură, Ionuț
Ciurea, estima că, în condițiile în care, în 2019, au fost inaugurați doar 43
de kilometri noi de autostradă, România ar putea avea anul acesta, în cel mai fericit caz, încă
… 57. Vom trăi şi vom vedea!
