Decizii şi recomandări privind Justiţia
Grupul anticorupţie al Consiliului Europei apreciază că România a făcut puţine progrese în punerea în practică a recomandărilor sale.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 19.01.2018, 11:37
Metodă de monitorizare a Justiţiei române încă din 2007, de către Uniunea Europeană, Mecanismul de Cooperare şi Verificare este menţinut. Cel mai recent raport, din toamna anului trecut, scoate în evidenţă o serie de progrese, dar şi preocuparea Bruxelles-ului privind ritmul global al reformelor, despre care afirmă că, de fapt, în 2017, a stagnat. Aceleaşi preocupări au venit, săptămâna aceasta, şi de la Strasbourg, din partea Grupului anticorupţie al Consiliului Europei – GRECO, care apreciază că România a făcut puţine progrese în punerea în practică a recomandărilor sale privind prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor.
Mai precis, Bucureştiul s-a conformat deplin doar în 2 din cele 13 recomandări incluse într-o evaluare anterioară, 7 recomandări nu au fost deloc aplicate, iar 4 doar parţial. GRECO remarcă faptul că principala iniţiativă adoptată în România în privinţa parlamentarilor este un Cod de conduită, în octombrie 2017, cu scopul de a reglementa cadourile şi alte beneficii, precum şi managementul conflictelor de interese. Grupul anticorupţie evidenţiază că formulările prea generale din acest Cod şi regulile inconsistente pentru punerea sa în aplicare îl împiedică să fie un cadru 100% satisfăcător.
Se consideră, de asemenea, că România nu a acordat o atenţie corespunzătoare îmbunătăţirii activităţii Agenţiei Naţionale de Integritate în controlarea declaraţiilor de avere şi de interese ale parlamentarilor, deşi metodele de lucru şi capacităţile de procesare a datelor sunt mai bune.
Un motiv de îngrijorare pentru GRECO îl constituie şi procesul legislativ, date fiind controversele persistente şi acuzaţiile privind consultări insuficiente, folosirea excesivă a procedurii accelerate şi lipsa de transparenţă. Pe fondul tensiunilor puternice din 2017 generate de intenţia Puterii politice de la Bucureşti de a modifica Legile Justiţiei, în privinţa reformelor legate de judecători şi procurori, GRECO observă că anul trecut a fost marcat de o serie de propuneri şi contrapropuneri privind numirile sau procedurile disciplinare, unele fiind percepute ca o încercare de subminare a independenţei sistemului judiciar.
Unul din argumentele Partidului Social-Democrat şi ale partenerului său de coaliţie, ALDE, de a revizui Legile Justiţiei a fost că, în actuala formă, acestea permit numeroase abuzuri din partea justiţiarilor. Tocmai pentru a se garanta prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la un proces echitabil, Curtea Constituţională a decis, joi, că probele obţinute în mod nelegal şi declarate nule într-un proces penal trebuie înlăturate din dosare.
În viziunea CCR, accesul permanent al unui judecător la probe declarate nule nu poate avea ca efect decât o readucere în atenţia acestuia a unor informaţii care îi pot spori convingerile privind eventuala vinovăţie sau nevinovăţie a inculpatului. Odată declarate nule, probele respective nu pot fi folosite în soluţionarea cauzei.
