Dezbateri asupra Planului de Reziliență și Redresare
România își pune mari speranțe în planul european de redresare după pandemie.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Eugen Coroianu, 24.03.2021, 11:33
România
a făcut faţă recesiunii cauzate de pandemie mai bine decât media europeană, cu
o cădere a Produsului Intern Brut de numai 5% faţă de peste 6% în restul
spațiului comunitar, a declarat marți comisarul pentru economie, Paolo
Gentiloni, la o dezbatere privind Planul Naţional de Redresare și Reziliență al
României. El a mai spus că perspectivele de creştere economică ale țării
noastre sunt bune, dar a atras atenţia că sustenabilitatea finanţelor publice
rămâne un motiv de îngrijorare. România, ca dealtfel majoritatea statelor
europene, își pune mari speranțe în acest plan de redresare după criza economică
și socială provocată de pandemie. 30 de miliarde de euro au fost alocaţi de
Bruxelles țării noastre, iar guvernul de centru-dreapta a stabilit ca domenii
prioritare de investiții infrastructura rutieră şi feroviară, construirea de
spitale noi, modernizarea şcolilor şi digitalizarea.
Ministrul proiectelor
europene, Cristian Ghinea, a mai menționat reformarea sistemului de pensii și a
celui fiscal, o nouă guvernanţă a şcolilor, măsuri de stimulare a încadrării
forţei de muncă aflate la negru în zona de legalitate. El a subliniat că
planul, aşa cum arată acum, a echilibrat cerinţele de mediu şi digitalizare,
dar răspunde şi la problema României cu infrastructura de transport. Ghinea a
mai arătat că în Planul Naţional de Redresare și Reziliența sunt cuprinse şi
reforme în justiţie. Trebuie spus că bugetul comun european, dar şi mecanismul
de redresare au atașat un nou mecanism de condiţionare a fondurilor de situaţia
statului de drept, a explicat Cristian Ghinea. Comisarul Gentiloni a atras,
însă, atenţia că pentru accesarea fondurilor din mecanismul de redresare
trebuie îndeplinită o formulă nouă de criterii şi ţinte intermediare, ceea ce
nu e simplu, în condiţiile în care România nu are o tradiţie bună în ce
priveşte absorbţia fondurilor europene în general. El a sugerat că dacă vrem ca
Planul să fie eficient, fondurile nu ar trebui împrăştiate în prea multe
proiecte, pentru că aşa sumele absorbite vor fi mai mici şi deci şi impactul
mai mic.
Din opoziție, social-democraţii români consideră că Planul Naţional de
Redresare şi Rezilienţă ar trebui să fie dezbătut în mod transparent în
Parlament şi susţin că documentul propus de Guvern nu are o viziune strategică,
aşa cum cere Uniunea Europeană. Prim-vicepreşedintele PSD, Sorin Grindeanu,
spune că planul nu are la bază un studiu de impact, nu prevede măsuri coerente
cu ţinte clare de îndeplinit pentru fiecare domeniu şi nu asigură o dezvoltare
locală echilibrată la nivel naţional. Președintele Klaus Iohannis a declarat
săptămâna trecută că planul reprezintă o șansă majoră pentru dezvoltarea țării,
o oportunitate care va permite economiei, precum și societății românești o
rezistență sporită în cazul unor viitoare crize.
