Dezbateri privind justiţia
La Bucureşti continuă discuţiile pe marginea disfuncţiilor din sistemul judiciar.
Ştefan Stoica, 17.12.2025, 12:45
Aşteptat să se implice în dezbaterea privind problemele grave din justiţie şi mai ales să provoace o discuţie inter-instituţională serioasă pe această temă, în virtutea rolului de mediator pe care i-l conferă Constituţia, preşedintele Nicuşor Dan a reluat invitaţia adresată magistraţilor la o astfel de dezbatere.
Societatea românească resimte, acut, şocul dezvăluirilor din interiorul sistemului judiciar cu privire la relaţia toxică a unor exponenţi ai acestuia cu politicul şi la modul în care, prin schimbarea repetată a judecătorilor de caz, dosare de mare corupţie ajung să se prescrie.
Preşedintele Dan consideră că ajustări legislative sunt necesare, dar că sistemul de justiţie trebuie administrat din interiorul său.
Nicuşor Dan: „În momentul de faţă avem nişte structuri alese atât la nivel CSM, cât şi la nivelul instanţelor şi aici este nevoie ca în procesul de alegere cei mai buni dintre magistraţi să ajungă să fie în structurile de conducere şi să direcţioneze justiţia.
Pe de altă parte este o parte legislativă şi nişte modificări legislative pe care, evident, în momentul în care vom avea acordul să le facem, să le facem.
Însă eu nu sunt adeptul unei cedări de către sistemul judecătoresc, în ansamblul lui, către zona politică. Dimpotrivă, dacă sunt ajustări pe partea legislativă să le facem, dar sistemul de justiţie să se autogoverneze”.
După ce a reacţionat, iniţial, acuzând o tentativă de destabilizare a sistemului, CSM acţionează, totuşi, acum, în direcţia celor semnalate de documentarul exploziv realizat de jurnaliştii de la Recorder şi a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu activitatea procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Marius Voineag.
Un procuror de la DNA a afirmat, sub identitate protejată, în documentarul Recorder, că şeful DNA ar fi emis un ordin intern şi l-ar fi transmis tuturor procurorilor prin care li se cerea să i se comunice în mod direct orice solicitare către judecătorul de drepturi şi libertăţi pentru obţinerea mandatelor de interceptare care-i vizează pe cei anchetaţi.
„Interesul şefului Direcţiei, numit politic, care ar putea fi? Să afle momentul zero al declanşării unor proceduri de această natură şi cine sunt cei vizaţi. Nu considerăm că acel ordin are alte raţiuni decât unele ce ţin de nevoia de control”, spunea procurorul.
Pe de altă parte, necesitatea modificării Legilor Justiţiei pentru consolidarea mecanismelor de responsabilitate, transparenţă şi ‘reaşezarea’ cetăţeanului în centrul actului de justiţie au fost evidenţiate la întâlnirea dintre preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, şi reprezentanţii organizaţiilor civice Declic şi Funky Citizens. Acestea au iniţiat o petiţie, semnată deja de 200 de mii de cetăţeni, care cere schimbări în legislaţia care guvernează justiţia precum şi la nivelul conducerilor unor instituţii din sistem. Mircea Abrudean a afirmat că Legile Justiţiei adoptate în 2022 au plecat de la o intenţie corectă şi au contribuit la ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, însă acest lucru nu exclude necesitatea unor modificări acolo unde practica a arătat disfuncţionalităţi.