Dezbateri privind masterplan-ul de transport
Cu ajutorul fondurilor europene, România şi-a propus să dezvolte infrastructura de transport.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Florentin Căpitănescu, 01.10.2014, 12:36
Cu o infrastructură de transport considerată, în genere, precară, cu mult sub stadardele impuse de colegele sale mai dezvoltate din UE, România încearcă, tocmai cu ajutorul banilor comunitari, să se pună la punct. Documentul strategic pe baza căruia România poate primi finanţare europeană pentru marile proiecte de infrastructură este, de miercuri, în dezbatere publică.
Master Planul General de Transport, cu un orizont de timp întins până-n 2030, prevede, în esenţă, realizarea a peste 650 de kilometri de autostradă şi a 2.200 de kilometri de drum expres, cu o contribuţie financiară importantă din partea UE. Ţintele propuse par extrem de ambiţioase, în măsura în care, în prezent, după foarte mulţi ani de lucrări, dar, mai ales, de promisiuni neonorate, România are doar 644 de kilometri de autostradă şi niciun kilometru de drum expres.
Detalii despre finanţarea mega-proiectului oferă chiar premierul Victor Ponta: ”Master Planul de Transport este făcut de o companie internaţională, cred că e cea mai mare din lume, AECOM, şi se referă la ceea ce putem finanţa din fonduri de coeziune puse la dispoziţie de Uniunea Europeană. Restul lucrurilor, cum ar fi Autostrada Transilvania, se finanţează din bugetul naţional, în mod special din acea acciză suplimentară. Deci tot ceea ce facem în plus, facem din bugetul naţional”.
În document se propune, între altele, transformarea Autostrăzii Sibiu – Piteşti, ce leagă centrul de sudul ţării, traversând o zonă montană, în drum expres, reabilitarea rutelor feroviare de la Bucureşti către Iaşi şi, respectiv, către graniţa cu Ungaria, precum şi continuarea lucrărilor la Canalul Bucureşti – Dunăre.
La nivel de costuri, Master Planul prevede construirea celor peste 650 de kilometri de autostradă cu 6,3 miliarde de euro, fără TVA, şi a celor peste 2.200 de kilometri de drum expres cu aproape 17,5 miliarde de euro, tot fără TVA.
Specialiştii susţin că, în cazul în care reţeaua rutieră va fi extinsă la dimensiunile prezentate, principala beneficiară ar fi tocmai economia autohtonă. Nu de puţine ori, investitorii strategici, cum sunt cunoscuţii constructorii auto Ford şi Renault, prezenţi de mulţi ani în România, s-au plâns că infrastructura rutieră pusă la dispoziţie le afectează într-o manieră directă afacerile. Aceiaşi specialişti cred şi că uriasul potenţial pe care România îl are la capitolul turism rămâne, încă, neexploatat suficient şi din cauza minusurilor aduse de infrastructura de transport.
