Dilema cartelelor telefonice preplătite
În ultimele zile, în România se discută intens despre cartelele telefonice preplătite, ce ar fi fost folosite în pregătirea unor atentate teroriste în afara ţării.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Florentin Căpitănescu, 31.03.2016, 13:30
În lumina atacurilor care au răvaşit, la
un interval de câteva luni, Parisul şi Bruxellesul, două capitale-simbol ale
Europei, discuţia despre securitate, lupta împotriva terorismului ori despre
măsuri preventive în domeniu a căpătat o nouă dimensiune, chiar şi în România.
O declaraţie făcută de premierul Dacian Cioloş după atentatele de la Bruxelles
a reaprins, după un an şi jumătate, dezbaterea privind folosirea cartelelor
preplătite. El a afirmat că, în ultima perioadă, cartele preplătite din România
– unul dintre puţinele state comunitare în care vânzarea acestora se face fără
prezentarea datelor personale – ar fi fost folosite în pregătirea unor atentate
în Uniunea Europeană. Momentul ales, imediat după atacurile care au îndoliat
Belgia, şi faptul că nu a oferit detalii suplimentare au lăsat impresia că
astfel de cartele ar fi fost folosite în pregătirea recentelor atentate.
Obligat mai degrabă de
conjunctură, Serviciul Român de Informaţii (SRI), un susţinător fervent al
ideii că titularii cartelelor trebuie să-şi dezvăluie identitatea la achiziţie,
a precizat că investighează, împreună cu partenerii occidentali, folosirea
acestor cartele în zone în care activează organizaţii teroriste. De altfel,
precizează SRI, informaţii recente indică lansarea de ameninţări la adresa unor
infrastructuri de transport dintr-o ţară europeană de pe astfel de cartele.
Pentru SRI, pe de altă parte, actuala dezbatere este o bună ocazie de a-şi
satisface doleanţa pe care Curtea Constituţională i-a interzis-o în toamna lui
2014. Atunci, Curtea a decis că legea care prevedea prezentarea datelor
personale la cumpărarea cartelelor preplătite nu oferea suficiente garanţii că
datele obţinute nu vor fi folosite sau stocate fără să aducă atingere dreptului
la intimitate şi a celui referitor la secretul corespondenţei. În plus, Curtea
menţiona şi o concluzie a Comisiei Europene, potrivit căreia, la acea vreme,
măsura nu şi-a dovedit eficienţa în statele membre care au introdus-o.
De
atunci însă, vremurile s-au schimbat. Fiindcă atentatele au semănat neîncredere
şi frică în locuri din Europa în care, până nu demult, siguranţa şi liniştea
prinseseră rădăcini adânci. Şi, cum în vremuri excepţionale se impun măsuri
excepţionale, experţii occidentali se aşteaptă ca terorismul să fie combătut prin
schimbări majore, atât în legislaţia europeană, cât şi în cea la nivel
naţional. Este de aşteptat, deci, ca obligaţia prezentării datelor personale la
cumpărarea cartelelor preplătite să fie introdusă chiar printr-o directivă
europeană.
