Economia românească şi euro
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirmă că România îndeplineşte aproape toate condiţiile pentru adoptarea monedei unice europene. El a adăugat că decizia trebuie luată atunci când România se va apropia de performanţele statelor din zona euro.
Mihai Pelin, 28.11.2014, 13:32
România nu trebuie să se grăbească să adere la zona euro, chiar dacă îndeplineşte majoritatea condiţiilor necesare, a declarat recent guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu. El a precizat că instituţia pe care o conduce sprijină ideea adoptării monedei unice europene în anul 2019, dar consideră că această decizie trebuie luată doar atunci când România se va apropia cu adevărat de gradul de dezvoltare şi de performanţele economice ale ţărilor din zona euro.
România îndeplineşte în prezent toate cele cinci criterii nominale necesare pentru aderarea la zona euro, cunoscute drept criterile de la Maastricht, dar şi zece dintre cele 11 criterii pentru supravegherea dezechilibrelor macroeconomice, aplicabile la nivelul UE. Cu toate acestea, are un grad de dezvoltare economică situat destul de departe de cele înregistrate în ţările Occidentale şi tocmai din acest motiv România nu trebuie să se grăbească să adopte moneda unică europeană, spune guvernatorul Băncii Naţionale. Mugur Isărescu:
“Incredibil, dar adevărat, toate cele cinci criterii de la Maastricht sunt îndeplinite şi par să fie îndeplinite, aşa cum arată lucrurile acum, sustenabil. Din coadă am ajuns în frunte, dar nu ne trebuie euforie. Nu putem să vorbim de trecerea la euro nici peste doi ani. Sprijinim ideea de adoptare a euro ca ancoră, ca element de catalizare, dar nu putem să ne aventurăm pentru că şi abordarea este alta şi problemele economiei României sunt altele.”
Criteriile de convergenţă se referă la politica financiară, nivelul şi stabilitatea preţurilor, al dobânzilor şi cursului de schimb, un deficit bugetar care trebuie să fie sub 3% din PIB, iar gradul de îndatorare publică să fie sub 60% din PIB. Analiştii economici apreciază că pentru a nu risca dezechilibre semnificative, România ar putea intra în zona euro abia în momentul în care ar înregistra un nivel al PIB pe locuitor de cel puţin 60% din media europeană, în prezent acest indicator reprezentând uşor peste jumătate din medie.
FMI a revizuit în creştere la 2,4% estimările referitoare la avansul PIB în acest an, în timp ce autorităţile de la Bucureşti se aşteaptă la o creştere economică de 2,8%. În 2013, economia românească a avansat cu 3,5%, una dintre cele mai ridicate rate de creştere din Europa. Chiar şi în aceste condiţii, România este condamnată“ la o creştere accelerată de 5% pe an pentru a realiza convergenţa cu economiile occidentale şi pentru a a adopta moneda unică în 2019, un obiectiv destul de ambiţios şi nerealizabil fără politici eficiente, subliniază specialiştii.
