Efectele schimbărilor climatice
La București, executivul ia decizii pentru combaterea defrișărilor ilegale, identificate între cauzele care potențează inundațiile în România.
Corina Cristea, 26.06.2020, 11:30
Schimbările climatice afectează toate regiunile lumii – calotele glaciare se topesc, iar nivelul mărilor și oceanelor este în creștere. În unele regiuni, fenomenele meteorologice extreme și precipitațiile sunt din ce în ce mai frecvente, în timp ce altele se confruntă cu valuri de căldură și secetă extremă. Sunt aspecte incontestabile ale unei realități aflate în centrul preocupărilor activiștilor pentru mediu, dar și ale Bruxelles-ului, care și-a stabilit obiective extrem de ambițioase. Între acestea – atingerea unui nivel zero al emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2050.
În decembrie anul trecut, Comisia Europeană a prezentat Pactul ecologic european – o foaie de parcurs menită să asigure durabilitatea economiei comunitare, prin transformarea provocărilor legate de climă și de mediu în oportunități. Ideea este aceea a utilizării eficiente a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată, reducându-se astfel poluarea, cu efect asupra schimbărilor climatice.
Membră a UE din 2007 și parte a procesului pentru obținerea neutralității climatice, România se confruntă, în același timp, cu consecințele schimbărilor climatice. Tabloul este creionat de veri cu temperaturi tot mai ridicate, ierni în care pentru unele zone zăpada a rămas doar o amintire, lipsă acută de apă în solurile din sudul și sud-estul țării în special, unde seceta extremă conturează tot mai clar perspectiva deșertificării, în timp ce furtunile produc pagube însemnate, căderile de grindină distrug culturile, iar inundațiile fac prăpăd. Așa se întâmplă de mulți ani, iar nici 2020 nu face excepție.
În primăvară, seceta pedologică extremă a compromis aproape în totalitate culturile de grâu și orz, iar acum, de câteva zile România a fost plasată de hidrologi sub cod galben, portocaliu sau chiar roșu pentru unele zone. Inundațiile și-au pus puternic amprenta în trei sferturi dintre județe, apele revărsate luând inclusiv vieți omenești. În România, această lună iunie este cea mai ploioasă din ultimii 60 de ani, a subliniat, în această săptămână, președintele Klaus Iohannis, cerând o schimbare rapidă de abordare, pentru a putea răspunde eficient unor situaţii de o asemenea amploare.
O primă măsură deja a apărut. În contextul în care specialiştii fac legătură între fenomenele extreme şi defrişările de pădure, executivul de la București a adoptat, joi, un act normativ privind operaţionalizarea sistemului de urmărire a materialului lemnos, astfel încât să se împiedice tăierile ilegale.
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe: “Noua versiune, creată de la zero, aduce inovaţii care ajută, pe de o parte, munca de combatere a tăierilor şi a transportului ilegal, dacă va fi cazul – şi, evident, avem şi mecanismele ca toţi cei care vor face acest lucru să fie descoperiți în timp util şi, sperăm noi, pedepsiţi – şi, foarte important, simplifică enorm de mult munca lucrătorilor silvici pe teren.” Este important să înţelegem cu toţii că trebuie să protejăm aceste resurse, care, cu siguranţă, în viitorul nu foarte îndepărtat, spune ministrul, ne vor feri de astfel de evenimente nefericite cum traversează şi astăzi România.
