Europa pentru Republica Moldova
Uniunea Europeană îşi reiterează, pe mai multe voci, sprijinul pentru Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), dar insistă că aşteaptă reforme profunde din partea administraţiei de la Chişinău.
Bogdan Matei, 17.06.2016, 13:10
Lipsa de predictibilitate a politicii de la
Chişinău face din Republica Moldova un cartof fierbinte pentru Uniunea
Europeană. În 2014, aceasta era unanim cotată drept premianta Parteneriatului
Estic, pachetul de programe prin care Bruxellesul încearcă să apropie de
standardele occidentale de democraţie, legalitate şi prosperitate fostele state
sovietice.
Reformele convingător promovate de Guvernul de coaliţie de la
Chişinău, condus de Iurie Leancă, au fost, atunci, validate prin încheierea
Acordurilor de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană. La sfârşitul
aceluiaşi an, partidele din arcul guvernamental – Liberal-Democrat, Democrat şi
Liberal – îşi adjudecau alegerile legislative cu un avans sensibil asupra
socialiştilor şi comuniştilor filoruşi. Dar învingătorii au fost incapabili să-şi gestioneze
succesul.
Într-un an şi jumătate, nu mai puţin de şapte personaje politice au
fost fie nevoite să demisioneze din funcţia de premier, fie n-au obţinut votul de
învestitură, fie au renunţat să se mai prezinte în faţa deputaţilor cu
virtualele lor echipe executive. Între timp, opoziţia
nu obosea să acuze corupţia unei administraţii în mandatul căreia din sistemul
bancar a dispărut un miliard de dolari, adică în jur de 15 procente din
produsul intern brut. Acestei lungi agonii i-a pus capăt învestirea, abia pe 20 ianuarie anul acesta, a Guvernului,
declarat pro-european, condus de Pavel Filip, cu voturile unei majorităţi
eterogene, care merge de la liberali la ex-comunişti.
Franţa şi România
coprezidează Grupul de Acţiune Europeană pentru Republica Moldova, şi
prefaţându-şi vizita de joi şi vineri la Chişinău alături secretarul de stat în
ministerul francez de Externe, Harlem Désir, şeful diplomaţieide la Bucureşti, Lazăr Comănescu: Vizita noastră acolo este, pe de o parte,
un mesaj foarte clar de atenţie deosebită şi voinţă de consolidare a relaţiilor
dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova şi, în acelaşi timp, de a
transmite că, pentru a se consolida această apropiere de Uniunea Europeană,
este absolută nevoie ca Republica Moldova să continue procesele de reformă.
Asanarea justiţiei, lupta anticorupţie, îmbunătăţirea mediului de afaceri sunt,
toate, a spus şi diplomatul francez, reforme indispensabile pentru ca Republica
Moldova să beneficieze la maximum de sprijinul Uniunii şi al comunităţii
internaţionale.
Reformele nu sunt despre aşteptările Bruxellesului, ci ale
cetăţenilor Republicii Moldova – declara, recent, în exclusivitate pentru Radio
România Internaţional, şi co-preşedintele Comitetului Parlamentar de Asociere
Uniunea Europeană – Republica Moldova, eurodeputatul român Andi Cristea. El
sublinia că, prin consolidarea democraţiei şi crearea de noi locuri de muncă,
se creează şi condiţii de viaţă mai bune pentru cetăţeni.
