Explicaţii privind salarizarea în România
Legea salarizării unitare şi cea care prevede trecerea plăţii contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului în cea a angajatului nasc nemulţumiri.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 07.02.2018, 12:20
Legea salarizării unitare şi cea
care prevede trecerea plăţii contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului
în cea a angajatului au valoare de tsunami! În timp ce Guvernul de coaliţie
PSD-ALDE de la Bucureşti spune că, prin cele două acte normative, sunt reparate
disfuncţionalităţi majore, ceea ce va conduce la creşteri importante de
venituri pentru unii, dar şi la scăderi pentru alţii, sindicaliştii vorbesc de
minciună şi manipulare.
Într-o
mult aşteptată conferinţă de presă, marţi, ministrul Muncii, Lia Olguţa
Vasilescu, a precizat că, la data adoptării Legii salarizării, în iunie anul
trecut, raportul dintre salariul minim pe economie şi cel maxim, al
preşedintelui ţării, era de până la 1 la 18, or Guvernul a dorit să se ajungă
la 1 la 12. În plus, ajustările
salariale se impuneau în condiţiile în care, pentru aceleaşi funcţii şi
atribuţii, funcţionarii aveau salarii diferite. Nu puţine sunt categoriile de
bugetari care, însă, după aplicarea celor două legi, se plâng de scăderea veniturilor.
Ministrul îi combate:s-au micşorat doar cele foarte mari, pe care le primesc 3% din cei
plătiţi din bugetul de stat.
Lia Olguţa Vasilescu: Menţionez că s-a
ştiut de faptul că la aproximativ 3% dintre bugetari vor scădea salariile, încă
din luna mai. Eu, cel puţin, am anunţat acest lucru în mai multe interviuri,
dar şi în cadrul comisiilor parlamentare, acolo unde s-a dezbătut Legea
salarizării. Sigur că nu am pornit de la început de la ideea scăderii vreunui
salariu de bugetar. Dar pentru a respecta raportul de 1 la 12, care este un
raport corect şi în trend cu legile din UE, au fost necesare ajustări salariale
atât în cazul celor care depăşeau salariul preşedintelui, cât şi în cazul unor
categorii de funcţionari, care erau duble faţă de ceea ce permitea grila
stabilită pentru 2022.
Din opoziţie, PNL îşi menţine decizia de a depune o
moţiune simplă la adresa ministrului Muncii. Deputatul liberal, Dan Vâlceanu,
consideră că Lia Olguţa Vasilescu a evitat să vorbească despre adevăratele
efecte ale deciziilor luate, prezentând doar o înşiruire de texte şi legi: Ministrul ne-a citit texte de legi, dar nu
ne-a spus ce se întâmplă practic cu grefierii, cu poliţiştii, cu salariaţii
Direcţiilor Judeţene de Statistică, ce se întâmplă cu profesorii care sunt
plătiţi la plata cu ora, cu alte categorii de personal care au ajuns ca, în
ziua de salariu, să vină să plătească bani la stat şi nu să primească bani
pentru munca pe care au prestat-o. Am văzut o doamnă ministru care vine şi ne
spune tot felul de lucruri legate de pensii, dar uită că nu a indexat pensia de
la 1 ianuarie; ne spune că în mediul privat nu are ce să facă. Eu nu am înţeles
nimic din ce a spus, am văzut doar o înşiruire de articole de lege şi ultimul
îndemn: să citească oamenii legea.
Efortul bugetar pentru
salarii este substanţial: în 2016 s-au cheltuit 57 de miliarde de lei (circa
12,4 miliarde de euro), în 2017 -
70 de miliarde, iar în 2018 -
vor fi peste 80. Potrivit Puterii, aceasta arată că salariile românilor
vor avea o mare creştere.
