FMI şi problema corupţiei
Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a salutat hotărârea ţărilor din G8 de a stabili măsuri care să permită statelor un mai bun acces la informaţiile despre cei care se ascund în spatele companiilor-paravan din paradisurile fiscale.
Valentin Țigău, 18.04.2016, 13:25
Miniştrii de finanţe din G
20, grupul celor mai importante economii ale lumii, aflaţi, la sfârşitul
săptămânii trecute, în capitala SUA,
pentru reuniunile de primăvară ale FMI şi BM, au făcut front comun în
scandalul Panama Papers.
Pentru prima dată la un asemenea nivel şi într-o
asemenea unanimitate, s-a reafirmat că doar transparentizarea finanţelor
internaţionale poate să împiedice utilizarea paradisurilor fiscale pentru
corupţie, evaziune fiscală, finanţarea terorismului sau spălarea banilor.
Amintim că o anchetă realizată de circa o sută de publicaţii din întreaga lume
a dus la dezvăluirea unor conturi în
paradisuri fiscale aparţinând unor
responsabili politici sau personalităţi. Documentele au fost regrupate sub denumirea de Panama Papers.
Luând poziţie în acest scandal, ţările
din G 20 au cerut înlăturarea secretului legat de companiile
off-shore şi stabilirea unei liste negre a paradisurilor fiscale. Ele au cerut
Forumului Mondial pentru Transparenţă al Organizaţiei pentru Cooperare şi
Dezvoltare Economică să ia, până în luna octombrie, masuri care să permită statelor un mai bun
acces la informaţiile despre cei care se ascund în spatele companiilor-paravan
din paradisurile fiscale.
Iniţiativa a fost salutată de
directorul general al FMI, Christine Lagarde, care a declarat că eforturile la
nivel internaţional de a combate evaziunea fiscală datează de mai mulţi ani,
dar ca acum trebuie folosit momentul prielnic şi trebuie stabilite reguli
clare, la nivel global: Problema, a spus Lagarde, este că toate ţările trebuie să participe la
un asemenea sistem de reguli de transparenţă, pentru că, dacă există mici
scăpări în sistem, atunci diverse minţi creative vor găsi căi pentru a exploata
aceste scăpări.
Organizaţii neguvernamentale şi presa afirmă că sumele ascunse
în paradisurile fiscale, între 2008-2014, ar fi
mai mari decat PIB-ul Spaniei, Rusiei şi Coreei de Sud, laolaltă.
Şi în
România, Fiscul a decis sa verifice, oficial, informaţiile apărute în legatură
cu cetăţenii români ale căror nume apar în scandalul Panama Papers. Au fost
alocate resurse pentru analiza datelor provenite din surse deschise, referitor
la identitatea a peste 100 de persoane
fizice şi juridice despre care se crede că ar fi implicate în acest
scandal internaţional. Anonimizarea şi parcarea activelor în shell
companies din jurisdicţii fiscale cu regim de offshore nu este, în sine,
ilegală; întrebarea care se pune este, însă, de ce şi-ar asuma cineva riscurile
şi costurile asociate cu această operaţiune, dacă nu pentru a ascunde provenienţa ilegală a acestor active?
