Fondurile europene şi problema atragerii lor

Situaţia fondurilor europene din România pare a fi una complicată. Ultimul ministru al Fondurilor Europene, Aura Răducu, şi-a depus, în această săptămână, demisia din functie, la cererea premierului Dacian Cioloş.

Leyla Cheamil, 27.04.2016, 13:25

După aderarea României la Uniunea
Europeană, în 2007, atragerea şi absorbţia fondurilor europene par să fie o
mare provocare pentru autorităţile de la Bucureşti. Situaţia e cu atât mai
gravă cu cât e vorba de unul dintre domeniile de importanţă majoră pentru
dezvoltarea economică a ţării.

Ultimul ministru al Fondurilor Europene, Aura
Răducu, şi-a depus, în această săptămână, demisia din functie, la solicitarea
premierului Dacian Cioloş, nemulţumit de obiectivele pe termen scurt ale
acesteia. Aura Răducu îşi propusese, printre altele, să introducă o nouă
abordare şi un nou tip de management în domeniul fondurilor europene. Cea mai
dificilă parte este, însă, accesarea banilor pentru
proiectele de lungă durată pentru a căror punere în aplicare este nevoie de
mulţi bani. Nici micile proiecte nu par
a fi ușor de realizat, în condiţile în care solicitanţii acuză proceduri
complicate şi birocraţie excesivă.

Despre stadiul actual al fondurilor europene
a vorbit, la Radio România, comisarul european pentru politici regionale Corina
Creţu: In ceea ce priveşte perioada de programare 2007-2014,
care încă nu s-a încheiat, avem peste 70% absorbţie dar, sigur, sunt în risc de
pierdere între 2,6 şi 3,4 miliarde de euro, care probabil vor fi dezangajate.
S-au creat foarte multe locuri de muncă, peste 14.000 de locuri de muncă în
ultimii ani, 850.000 de persoane au fost instruite, consiliate. Peste 2.000 de
întreprinderi mici şi mijlocii au fost sprijinite pentru investiţii directe.
Cel mai prost stăm la capitolul transporturi, doar 122 kilometri de cale ferată
refăcuţi, 368 kilometri de noi drumuri. Aş vrea să adaug şi instituţiile de
sănătate, educaţie şi sociale, care au fost renovate, peste 400 de proiecte.

Corina
Creţu a lansat un apel către autorităţile de la Bucureşti să grăbească
pregătirea şi lansarea cererilor de proiecte, dar şi să intensifice eforturile
pentru simplificarea şi reducerea poverii administrative pentru beneficiarii
banilor europeni: Faptul că în următorii şapte ani România va
beneficia de peste 22 de miliarde de euro ar trebui să determine autorităţile
române să grăbească viteza cu care se pregătesc proiectele. În primul rând
trebuie desemnate instituţiile care vor gestiona banii în perioada următoare,
pentru că, practic, Comisia nu a fost încă notificată în legătură cu desemnarea
acestor instituţii de management. Comisia Europeană este în dialog şi în
colaborare constantă cu autorităţile române, a punctat Corina Creţu.

Ea a mai
spus că, pentru instituţia europeană, este important ca autorităţile de la
București să ducă la îndeplinire ceea ce şi-au asumat prin Acordul de
parteneriat, în aşa fel încât cetățenii să beneficieze la maximum de fondurile
europene și să aibă un beneficiu direct
în viaţa lor de zi cu zi.