Impas politic în Rep. Moldova
Mai fragilă decât oricând, statalitatea Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) e ameninţată din toate părţile.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 26.11.2015, 13:10
Forţele
de ordine din Republica Moldova au anunţat că au descoperit o grupare
paramilitară, care pregătea atacuri asupra instituţiilor de stat şi scenarii
insurecţionale similare cu acelea din Ucraina vecină. Poliţiştii au operat
percheziţii şi arestări în localităţi din nordul republicii, dar şi în capitala
Chişinău. Liderul grupării criminale şi alţi membri ai acesteia, unii originari
din estul rusofon şi rusofil al Ucrainei, sunt persoane cu antecedente penale.
Ar putea fi vorba de un scenariu pregătit de Federaţia Rusă, pentru a
destabiliza situaţia în Republica Moldova – a apreciat, casant, analistul
politic Oazu Nantoi.
Incidentele violente ar fi un argument suplimentar pentru
opoziţia pro-moscovită, care nu oboseşte să anunţe falimentul guvernării şi
cere plecarea tuturor responsabililor politici pro-occidentali.
Preşedintele
Nicolae Timofti a programat pentru vineri noi consultări cu partidele
parlamentare, în vederea desemnării unui candidat la funcţia de premier, dar
toată lumea pare sceptică asupra unui deznodământ fericit pentru aspiraţiile
europene ale republicii.
Parte, alături de liberal-democraţi şi liberali, a
fostului arc guvernamental, democraţii negociază, deja, de ceva vreme, cu
socialiştii şi comuniştii din opoziţie. Liderul celor din urmă, fostul şef al
statului Vladimir Voronin, pledează pentru o coaliţie guvernamentală de stânga
– PC, PS, PD – care-ar deţine o majoritate confortabilă: 64 din cele 101
mandate de deputaţi. Şeful socialist, Igor Dodon, cere, însă, alegeri
anticipate, convins că partidul său le va câştiga fără emoţii. La anticipate se
va şi ajunge dacă nu va fi validat un nou cabinet până la sfârşitul lunii
ianuarie. Chestiunile curente sunt girate de un guvern interimar, după ce
fostul premier liberal-democrat Valeriu Streleţ a fost demis pe 29 octombrie,
printr-o moţiune de cenzură iniţiată de socialişti şi comunişti şi votată şi de
parlamentarii PD.
Pentru partenerii occidentali ai Republicii Moldova, e
aproape neverosimil impasul politic, parcă fără ieşire, al acestui stat, care,
anul trecut, încheia acorduri de asociere şi liber-schimb cu Bruxellesul şi
anunţa că speră să fie admis în Uniunea Europeană în 2020. Aşezaţi-vă la masa negocierilor fără niciun
fel de condiţii – i-a somat preşedintele Comisiei de politică externă din
Parlamentul European, Elmar Brok, pe liderii partidelor declarat
pro-occidentale. Situaţia politică este dezamăgitoare, iar partidele de la
guvernare au dat dovadă de neprofesionalism şi laşitate, irosind astfel
încrederea populaţiei – au acuzat, la rându-le, alţi membri ai legislativului
comunitar.
Politolog de formaţie, europarlamentarul român Cristian Preda crede
că trei sunt cauzele ce au generat şi adâncit criza politică din republică:
influenţa Rusiei asupra opiniei publice, puterea incontrolabilă a oligarhilor,
ce au pus mâna pe partidele politice, şi corupţia, care a fragilizat
instituţiile de statului de drept.
