Începe înscrierea candidaților la alegerile locale
În România încep înscrierile aspiranților la funcțiile de edili, pentru scrutinul de pe 9 iunie.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Lică Manolache, 16.04.2024, 12:37
Super anul electoral din România, așa cum îl numește presa, jalonat de alegeri prezidențiale în septembrie și parlamentare în decembrie, prilejuiește, pe 9 iunie, o premieră absolută: scrutinul pentru Parlamentul European va avea loc simultan cu acela pentru administrația locală. 15 formațiuni politice și-au depus, deja, listele de virtuali eurodeputați, concurate de șapte candidați independenți.
Marți încep și înscrierile aspiranților la funcțiile de primari, președinți de consilii județene, consilieri locali și județeni. Partidele politice, alianţele, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi pot, până pe 30 aprilie, la miezul nopţii, să-şi depună candidaturile la birourile electorale. Documentația, potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central, trebuie să cuprindă lista de candidaţi, lista de susţinători pentru fiecare candidat, copie după actul de identitate al acestuia, declaraţie de acceptare a candidaturii, declaraţie de avere şi de interese, declaraţie pe proprie răspundere că nu a avut calitatea de lucrător al Securităţii, poliția politică a fostului regim comunist, sau de colaborator al acesteia.
Campania electorală pentru europarlamentare, pe posturile de radio şi de televiziune, publice şi private, începe pe 10 mai, ora 0:00, şi se încheie pe 8 iunie, ora 7:00. Pentru alegerile locale, reflectarea campaniei electorale în audiovizual începe tot pe 10 mai, ora 0:00 şi se va încheia pe 7 iunie, ora 7:00.
Presa se așteaptă la o campanie zgomotoasă și de multe ori cacofonică, din cauza neobișnuitei suprapuneri dintre euroscrutin și alegerile locale. Aceasta, spun analiștii, riscă să contamineze dezbaterile despre politicile Bruxellesului, precum celebrul și tot mai impopularul Green Deal, cu certuri între candidați pe marginea gropilor de pe străzile vreunei comune.
Cea mai bizară e, remarcă tot mass-media, situația coaliției guvernamentale PSD-PNL. Când au decis comasarea localelor cu europarlamentarele, guvernanții au invocat reducarea cheltuielilor pentru organizarea scrutinelor, precum și participarea la vot, întotdeauna mai mare când oamenii trebuie să-și aleagă primarii decât atunci când e vorba de eurodeputați.
În plus, într-o altă premieră absolută, cele două partide de la putere au făcut o listă comună pentru euroscrutin, deși fac parte din familii politice continentale diferite: PSD e la socialiști, PNL la populari. Or, în teritoriu, în cele mai multe locuri, social-democrații și liberalii vor avea candidați proprii la primării și președinții de consilii județene, ceea ce promite o competiție electorală nemiloasă.
Și, deși campania electorală nici n-a început, dezbaterile politice de la televiziuni sunt, deja, pline de atacuri reciproce între reprezentanții celor două formațiuni de la guvernare.
