Încrederea românilor în instituţii
Încrederea românilor în instituţii a scăzut faţă de anul trecut - arată Barometrul de Securitate a României.
Roxana Vasile, 08.11.2022, 11:52
Sondaj reprezentativ la nivel național, realizat prin
interviuri telefonice cu circa 1.000 de persoane între 18 și 65 de ani, în
perioada 29 septembrie – 10 octombrie 2022, Barometrul de securitate a României
redă imaginea de moment a încrederii populației în spațiul instituțional
național și internațional. Ierarhia nu s-a schimbat
mult, dar inclusiv instituții autohtone care beneficiază în mod regulat de
încredere mare -Biserica sau Armata -
au imaginea marcată de dificultățile din ultima vreme.
Potrivit Laboratorului
pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS), în
parteneriat cu Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al
Academiei Române, lucrurile sunt explicabile după doi ani de pandemie, un an 2022
marcat de un război de anvergură în regiune și de scumpiri mai mult decât
semnificative ale prețului tuturor tipurilor de energie. Acest complex de crize
a dus la scăderea inclusiv a încrederii în NATO sau în Uniunea Europeană.
Chiar
și așa, populația României rămâne una pro-occidentală și pro-europeană: 68% din
români sunt optimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene pe termen scurt,
78% sunt optimiști privind sprijinul american pentru Europa de Est și doar 10%
cred că UE ar trebui să dispară în viitor. În ciuda unor critici serioase la adresa Uniunii, 74% dintre români
spun că este mai bine în blocul comunitar decât în afara lui. Reproșurile pe
care românii le aduc Uniunii Europene sunt legate de situația imediată – economică
și energetică – pe care o traversează: există percepția că unele țări membre
profită economic de România, că politicile Uniunii nu se potrivesc întotdeauna
României sau că UE impune prea multe reguli.
O atitudine critică evidentă
există, în egală măsură, față de elitele locale ori naționale. Publicul
distribuie vina pentru prețul scăpat de sub control al energiei celor care conduc
România (circa 48%), politicilor UE (28%) și abia pe locul trei războiului din
Ucraina (aproape 24%).Dacă România ar fi
atacată, 36% dintre români spun că ar participa la apărarea țării, 33% sunt
indeciși și 29% ar încerca să plece cu familia. Cei mai mulți români consideră
că Rusia este de vină peste războiul din Ucraina și că principala piedică în
calea păcii este tot Rusia.
Deși vinovăția Moscovei este clară pentru marea
majoritate a românilor, cei mai mulți (70%) vor ca războiul să se oprească și
numai 28% cred că acesta trebuie continuat până la învingerea Rusiei. Aici
intervin teama de extinderea conflictului și de agravarea crizei economice.
PotrivitBarometrului de securitate a
României, deși nu se poate vorbi de o reorientare strategică a românilor, apare
la ei din ce în ce mai acut ideea că țara ar trebui săfie
pragmatică și să pună accentul pe propriile interese. Totul în cadru euroatlantic,
însă, nu în afara lui!
