Îngrijorări pentru România
Parteneri strategici ai României şi analişti economici nu-şi ascund îngrijorarea cu privire la traiectoria ţării după turul al doilea al prezidenţialelor.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 06.12.2024, 12:10
Privită ca un partener esenţial în arhitectura de securitate euroatlantică, graţiei poziţiei strategice pe flancul estic al NATO, şi ca o voce fermă într-o Uniune Europeană angajată deplin în ajutorarea Ucrainei agresate, România nu doar că nu a dezamăgit, dar nu oferise, până acum, nici cel mai mic motiv de îngrijorare. Lucrurile s-au schimbat dramatic după turul unu al alegerilor prezidenţiale, câştigate de un independent promovat copios pe TikTok, detractor al NATO şi UE, admirator al Rusiei lui Putin şi al unor figuri sumbre din interbelic, fascişti antisemiţi, promotor al naţionalizării resurselor şi al unei economii autarhice. Succesul său nu a fost întâmplător: serviciile de informaţii au demonstrat, ulterior, interferenţe grave in procesul electoral şi faptul că Rusia desfăşoară un război hibrid împotriva statului român.
Statele Unite s-au declarat îngrijorate de rapoartele privind implicarea Rusiei în alegeri. Departamentul de Stat a avertizat că îndepărtarea politicii externe româneşti de alianţele sale occidentale ar avea un impact negativ grav asupra cooperării de securitate cu Statele Unite. Secretarul de Stat, Antony Blinken, a spus că autorităţile române au dezvăluit un efort rusesc de amploare şi bine finanţat de a influenţa alegerile prezidenţiale. Iar şase foşti ambasadori americani la Bucureşti au transmis un mesaj românilor, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la faptul că România a fost ţinta unui atac social media şi cibernetic masiv, concertat de către un actor statal.
În scrisoare, Alfred Moses, James Rosapepe, Michael Guest, Nicholas Taubman, Hans Klemm şi Adrian Zuckerman, s-au declarat încrezători că poporul român va vedea aceste atacuri din partea unor state autoritare ca lovituri de stat nereuşite şi nu va permite ca ele să erodeze apropierea pe care Statele Unite au avut-o întotdeauna cu România. „România nu are un prieten mai bun ca Statele Unite, iar Statele Unite apreciază profund această relaţie. Împreună, popoarele României şi Statelor Unite vor înfăptui pacea, democraţia şi prosperitatea”, se spune în scrisoare.
Şi Berlinul a reacţionat: „Rapoartele autorităților române arată că dezinformarea rusă influențează alegerile prezidențiale din România: Putin vrea să ne dezbine și să submineze unitatea în cadrul UE și NATO. Dar Europa rămâne puternică. Împreună, ne vom proteja democrațiile de amenințările hibride”, a transmis Ministerul german de Externe.
Acest context electoral tensionat şi incertitudinile au scăzut şi încrederea analiştilor în economia românească. Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut în luna noiembrie cu 13,5 puncte, până la valoarea de 31,4 puncte, cel mai mic nivel înregistrat din iulie 2020, în perioada pandemiei, până în prezent, pe fondul incertitudinii politice extrem de ridicate şi a majorării puternice a aversiunii la risc a investitorilor, a subliniat preşedintele asociaţiei, Adrian Codirlaşu. Potrivit acestuia, sunt anticipate o inflaţie în uşoară creştere, undeva la 5% în următorul an, dobânzi mai mari la împrumuturile pe care le va face statul şi o uşoară devalorizare a monedei naţionale, leul.
