Iniţiative şi măsuri împotriva fumatului
Autorităţile române îşi propun ca, în următorii 20 de ani, să reducă semnificativ numărul fumătorilor.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 09.09.2016, 13:00
România se număra printre
codaşele Europei în privinţa interzicerii fumatului în spaţiile publice
închise. Până în primăvara acestui an! când a intrat în vigoare o lege extrem
de strictă, adoptată de Parlamentul de la Bucureşti, pe cât de aplaudată de
adepţii unui aer mai puţin viciat, pe atât de hulită de fumători. Printre
contestatari s-au
numărat chiar unii deputaţi, nemulţumiţi că, pentru a-şi satisface viciul în
zonele în aer liber special amenajate, sunt obligaţi să străbată lungile
culoare ale Palatului Parlamentului – a doua cea mai mare clădire administrativă din lume după
Pentagon.
În consecinţă, Comisia de sănătate din Senat a propus o serie de amendamente
de modificare a legii anti-fumat
care ar urma să fie dezbătute în actuala sesiune parlamentară. Pe scurt, dacă amendamentele
ar fi adoptate, fumatul în orice spaţiu închis ar fi permis, singura condiţie fiind
ca acel spaţiu să fie inscripţionat. Or, în România mor anual 42.000 de oameni din cauza bolilor provocate de
fumat, principalele
cauze fiind bolile cardiovasculare, tumorile maligne şi complicaţiile
respiratorii. Mai mult de jumătate dintre adolescenţii de 16 ani au fumat măcar
o dată, iar o treime fumează constant. În acest context, autorităţile îşi
propun ca în următoarele două decenii să reducă semnificativ numărul fumătorilor.
La o conferinţă cu participare internaţională sugestiv intitulată 2035 -
Prima generaţie fără tutun a României, preşedintele Klaus Iohannis a pledat
pentru prevenţie, ca prioritate în cadrul politicilor de sănătate. Klaus
Iohannis: Prin prevenţie, putem să salvăm vieţi. Punând,
astăzi, accent pe educaţia în scopul prevenţiei, care include conştientizarea
riscurilor pe care le presupune fumatul, dăm generaţiilor următoare şansa să
trăiască o viaţă mai sănătoasă şi să îşi aleagă în cunoştiinţă de cauză stilul
de viaţă.
La rândul său, ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu le-a cerut
deputaţilor să respingă modificările la legea anti-fumat propuse de Comisia de
Sănătate din Senat: Acesta este un atentat la sănătatea tuturor
cetăţenilor, indiferent că sunt angajaţi sau angajatori, clienţi sau personal
de servire, copii sau adulţi. Am, aşadar, încredere în camera decizională că va
corecta această greşeală. Relaxarea acestei legi nu are cum să producă efecte
pozitive, din perspectiva sănătăţii publice.
În 2004, Irlanda devenea prima ţară
europeană care interzicea fumatul în spaţiile publice. Toate statele vecine se întrebau
cum vor reuşi irlandezii să se oprească din fumat în puburile lor colorate şi
pline de viaţă. Aceştia
au acceptat măsura şi
s-au adaptat. La fel s-a întâmplat şi cu locuitorii altor ţări de pe
bătrânul continent. De ce ar face românii excepţie? S-a dovedit, din experienţa
altora, că efectele de natură
economică ale unei astfel de măsuri drastice nu sunt insurmontabile. În schimb,
consecinţele benefice asupra sănătăţii cetăţenilor sunt incontestabile.
