Învăţământul românesc, între liceu şi bacalaureat
Ministerul Educaţiei a pus capăt aşteptării a 145 de mii de absolvenţi de gimnaziu. Aceştia au aflat la ce licee vor merge din toamnă.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Florentin Căpitănescu, 16.07.2013, 11:37
Circa 145 de mii de absolvenţi de gimnaziu şi-au aflat următoarea etapa a drumului prin sistemul educaţional românesc, după ce ministerul de resort a încheiat prima etapă a repartizării computerizate.
Datele furnizate de minister relevă că aproape 52% dintre aceştia au ales să îşi continue traseul în licee teoretice. În schimb, ceilalţi au ales filiera tehnologică a liceelor. Asta în condiţiile în care, în ultimii ani, învăţământul românesc a fost acuzat că scoate pe bandă rulantă ”teoreticieni” şi că aşa-numitele licee de meserii nu funcţionează în parametrii normali, aşa cum se întâmpla odinioară, în perioada comunistă.
Topul primelor 10 licee cu cele mai mari medii de admitere este dominat, previzibil, de Bucureşti, care este reprezentat de cinci unităţi de învăţământ. Constanţa , cu două licee, Braşovul, Craiova şi Clujul, fiecare cu câte un liceu, se regăsesc, şi ele, în acest clasament.
Elevii care au rămas pe dinafară, vreo 500, după evaluarea ministerului, au ocazia să se înscrie la a doua sesiune de repartizări. Înscrierile pentru aceasta vor avea loc în perioada 17 – 22 iulie, pentru ca, pe 25 iulie, să se deruleze procedura în sine.
Pentru minister, vara este, fără îndoială, cea mai delicată perioadă a anului. Mai ales în condiţiile în care cele două sesiuni ale Bacalaureatului, devenit, în ultimii, piatra de încercare în materie de organizare, au loc în acest interval.
La prima sesiune a Bacalaureatului din 2013, rezultatele mai bune, reflectate, ca atare, de rata de promovabilitate, circa 55%, faţă de 43% în prima sesiune din 2012, au contrastat puternic cu scandalurile din jurul său, mai intense ca niciodată. De altfel, destituirile, reţinerile şi îmbrâncelile parinţilor cu poliţiştii – urmări ale descinderilor procurorilor în licee şi ale implicării serviciilor secrete – vorbesc cu forţă despre cât de capricios a devenit pentru minister aşa-numitul examen al maturităţii.
Pe de alta parte, ceea ce s-a întâmplat în această sesiune dovedeşte că drasticile măsuri de supraveghere nu-i descurajează, deopotrivă, pe elevi şi profesori să încerce fraudarea examenului. Altminteri, faptul că absolvenţii de licee au înţeles, pare-se, că Bacul nu mai este o formalitate, a trecut aproape neobservat. 55% este o rată acceptabilă de promovabilitate, în condiţiile în care slabele rezultate înregistrate la anterioarele sesiuni au lăsat impresia că sunt începutul unei tradiţii nedorite şi nedemne pentru o educaţie care se vrea, totuşi, la nivel european.
