Justiţia şi trecutul comunist
După 23 de ani, procurorii români au formulat din nou o acuzaţie de genocid. Potrivit Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, punerea sub acuzare a fostului comandant de la Penitenciarul Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, reprezintă un momen
Corina Cristea, 04.09.2013, 11:58
La aproape un sfert de secol de la condamnarea fostului cuplu dictatorial Ceauşescu pentru genocid, procurorii români formulează din nou această acuzaţie, de această dată împotriva unui torţionar. Fost comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat în perioada comunistă, Alexandru Vişinescu, acum în vârstă de 88 de ani, este urmărit penal întrucât în perioada 1956-1963 i-a supus pe deţinuţii politici la rele tratamente, bătăi şi alte violenţe, i-a lipsit de hrană, medicamente şi asistenţă medicală. Regimul de exterminare la care aceştia au fost supuşi s-a soldat cu decesul unora dintre ei. Alexandru Vişinescu este doar unul dintre cei 35 de torţionari identificaţi de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului de la Bucureşti, iar decizia Parchetului de a încadra faptele acestuia, imprescriptibile, la categoria genocid, este una istorică.
Preşedintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, Andrei Moraru: Este pentru prima dată când un fost responsabil din sistemul penitenciar comunist este pus sub o asemenea acuzare. Pentru victimele regimului comunist reprezintă un prim pas înainte. Pentru ceilalţi responsabili din sistemul penitenciar, pe care i-am identificat, şi, în general, pentru persoanele suspectate că au comis crime şi abuzuri în timpul regimului comunist, această decizie nu vine decât să confirme că suntem pe drumul cel bun şi că în perioada următoare vom intensifica aceste investigaţii.”
Punerea sub acuzare este văzută ca un act de dreptate pentru cei care au suferit în închisorile comuniste şi pentru familiile lor. În opinia istoricului Stelian Tănase, decizia poate contribui la acceptarea de către societate a trecutului comunist.
Stelian Tănase: Procesul Visinescu are o valoare de simbol, pentru că va propune unei dezbateri foarte tăioase, foarte dureroase, trecutul românesc, aşa cum a fost el până în 89. Asemenea cazuri noi nu am avut în dezbatere până acum. Au plătit, până acum, prin oprobiu, mici informatori; au plătit mici executanţi, dar trebuie să ajungem la oamenii importanţi ai sistemului. Comandantul Închisorii Râmnicu Sărat era un personaj foarte important al gulagului românesc. La închisoarea de la Râmnicu Sărat, care nu era o închisoare ca oricare, se găseau cei care supravieţuiseră la Sighet, la Aiud, oameni politici şi cazuri speciale.”
În aproximativ două săptămâni, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului va prezenta al doilea nume de pe lista torţionarilor.
