Laura Codruţa Kovesi, primul procuror-şef european

Fostul procuror-şef al a DNA din România, Laura Codruţa Kovesi, va conduce viitorul Parchet European.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Bogdan Matei, 17.10.2019, 12:50

Conferinţa Preşedinţilor a Parlamentului European, din care fac
parte liderii grupurilor politice, a făcut, miercuri, ultimul pas spre numirea româncei
Laura Codruţa Kovesi drept cel dintâi şef al Parchetului european. Luni, şi
Consiliul Uniunii Europene validase instalarea doamnei Kovesi la Biroul Procurorului
Public European (EPPO). Idee lansată şi promovată consecvent de o altă româncă,
fostul ministru şi eurodeputat Monica Macovei, EPPO urmează să fie operaţional
la sfârşitul anului 2020 şi va fi o instituţie independentă, însărcinată cu investigarea,
urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva
bugetului Uniunii, precum frauda,
corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Lista
infracţiunilor se va putea extinde în viitor, pentru a include, de exemplu,
faptele de terorism.

Până în prezent, 22 de state membre s-au alăturat
Parchetului Public European. Cele cinci state care nu participă încă – Suedia,
Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca – se vor putea alătura în orice moment.
EPPO va avea sediul central în Luxemburg şi va fi compus dintr-un procuror-şef
şi un colegiu de procurori din toate ţările participante. Aceştia vor coordona
investigaţiile curente desfăşurate de către procurorii delegaţi în fiecare stat
participant. Laura Codruţa Kovesi va avea un mandat de şapte ani, care va
consta în special în construirea structurii operaţionale şi administrative a
EPPO şi în stabilirea de bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare
naţionale.

Vârf de lance al luptei anticorupţie pentru unii, şefă a unui sistem
poliţienesc abuziv în ochii altora, d-na Kovesi a fost frecvent calificată
drept cea mai puternică femeie din România. Doar în ultimii cinci ani sub şefia
ei, DNA a trimis în judecată 14 miniştri şi foşti miniştri şi 53 de
parlamentari. 27 dintre aceştia au fost, deja, condamnaţi definitiv. În aceeaşi
perioadă, Direcţia a dispus măsuri asiguratorii de peste 2,3 miliarde dolari.

Cu
puţin timp înainte de a fi demisă, în iunie 2018, de preşedintele Klaus
Iohannis, în urma unei decizii ultimative a Curţii Constituţionale, ea
recunoştea, însă, la New York, la o dezbatere organizată la sediul ONU, că
provocarea cea mai mare pentru România a fost păstrarea independenţei
judecătorilor şi procurorilor. Au existat încercări repetate de a modifica
legislaţia anticorupţie pentru a limita instrumentele legislative folosite de
procurorii anticorupţie sau dezincriminarea unor fapte. Au fost situaţii în
care s-a refuzat ridicarea imunităţii politicienilor acuzaţi de infracţiuni de
corupţie – a rezumat şefa DNA istoria ultimilor ani, în care guvernanţii de
stânga au fost acuzaţi că încearcă să stopeze lupta anticorupţie şi să-şi
subordoneze magistraţii.

Potrivit doamnei Kovesi, numirea sa e şi victoria compatrioţilor
care, prin implicare civică şi proteste de stradă, i-au fost permanent alături
şi i-au urmat îndemnul din ziua demiterii sale de la DNA: corupţia poate fi
învinsă, nu abandonaţi!