Legi adoptate, legi contestate
Scena politică românească este în fierbere. Motivul: modificarea legilor Justiţiei.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 21.12.2017, 12:45
Trei sunt legile din Justiţie
pe care PSD, principalul partid
din coaliţia la guvernare în România, le-a dorit modificate şi intrate în vigoare în regim de
urgenţă: statutul magistraţilor, organizarea judiciară şi funcţionarea Consiliului
Superior al Magistraturii. Accelerarea discuţiilor din Parlament şi a adoptării
celor trei proiecte de acte normative are, în viziunea Puterii, mai multe
cauze. Pe scurt, ele nu au mai fost revizuite de 13 ani, au dat naştere la unele
anomalii legate de cariera magistraţilor sau au permis abuzuri din partea unor procurori
şi judecători, care, la adăpostul impunităţii, au dat verdicte infirmate, ulterior, la CEDO,
ceea ce pus Statul român în situaţia de a plăti despăgubiri uriaşe.
Opoziţia
politică de dreapta, dar şi o parte a personalului din Justiţie nu au negat că
cele trei legi trebuie modificate, dar au reproşat graba cu care s-a dorit
adoptarea lor, lipsa de transparenţă din procesul de elaborare a respectivelor acte
normative, precum şi lipsa unei dezbateri temeinice, pe măsura importanţei acestor
legi.
Nemulţumită este şi o parte a societăţii civile, care nu a obosit să iasă
în stradă pentru a-şi exprima revolta faţă de deciziile
Puterii. Iată ce declara, miercuri seară, unul din protestatarii din apropierea
Parlamentului de la Bucureşti: Mizează pe faptul că populaţia nu
înţelege ce înseamnă cu adevărat independenţa magistraţilor. Ba da, populaţia
înţelege exact ce înseamnă. Or, prin ce fac ei, prin aceste amendamente foarte
ipocrite şi perverse, pun o presiune indirectă şi psihologică asupra
magistraţilor.
Aprig contestată, una din modificările importante la Legea
privind statutul judecătorilor şi procurorilor este aceea că preşedintele
României poate refuza doar o singură dată numirile procurorului general şi ale şefilor
principalelor parchete, motivând această decizie. Apoi, în cazul în care şi-au
exercitat funcţia cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă, judecătorii şi
procurorii trebuie să răspundă pentru eventuale erori. În al doilea act
normativ, din pachetul celor trei – Legea privind organizarea judiciară – cea mai controversată modificare prevede înfiinţarea unei secţii de
investigare care poate cerceta toate infracţiunile comise de magistraţi.
În fine, senatorul PSD, Adrian Ţuţuianu, a explicat de ce trebuia
modificată şi Legea privind organizarea şi funcţionarea CSM: Consiliul Superior
al Magistraturii nu şi-a îndeplinit, în aceşti 13 ani, rolul de garant al
independenţei justiţiei, de organism de autoreglementare a sistemului judiciar.
În al doilea rând, prin Legea 303/2004, am decis separarea competenţelor
decizionale referitoare la cariera magistraţilor, judecători, procurori şi în
mod necesar se impune şi modificarea Legii 317/2004. Apoi, a fost nevoie să
punem în aplicare decizii ale Curţii Constituţionale, unele pronunţate de 3-4
ani de zile.
Preşedintele Klaus Iohannis, cel care poate să promulge sau nu cele trei
legi, a atenţionat clasa politică asupra consecinţelor pe care le vor genera
modificările aduse în relaţia României cu Uniunea Europeană. El a avertizat şi că declanşarea unui
referendum pe tema legilor Justiţiei nu este ultimul as din mâneca sa.
