Libera circulaţie pentru români
În materie de liberă circulaţie, pentru România contează includerea în programul Visa Waiver şi aderarea în spaţiul Schengen.
Florentin Căpitănescu, 30.03.2015, 13:32
În ultimii ani, nu puţine au fost dovezile care i-au făcut pe analişti să conchidă că, politic şi militar, România şi Statele Unite nu au avut, nicicând, o legătură mai apropiată. Este, totuşi, loc de mai bine, fiindcă relaţia bilaterală are şi două restanţe: absenţa marilor investitori americani în România şi neincluderea Bucureştiului în programul Visa Waiver. Pe cea din urmă temă, într-un interviu acordat Radio România, congresmanul republican Mac Thornberry a declarat că în Statele Unite există un interes ridicat pentru schimbarea parţială a criteriilor programului Visa Waiver, în beneficiul României şi Poloniei.
El a recunoscut, însă, că sunt şanse mici ca modificarea să fie aplicată în viitorul apropiat, din cauza dezbaterilor inflamate pe care imigraţia le provoacă în SUA. Congresmanul a confirmat ceea ce, cu puţine zile în urmă, a declarat, tot pentru Radio România, fostul Însărcinat cu Afaceri al Amasadei SUA la Bucureşti, Mark Taplin. În plus, Taplin a amintit că dintre statele neincluse nu sunt prea multe cu care SUA au relaţii atât de apropiate.
Un alt obiectiv de politică externă al Bucureştiului, aderarea în spaţiul Schengen, amânată încă din 2011, pe fondul lipsei reformelor în justiţie şi al unor rezultate catalogate drept neconvingătoare în lupta anticorupţie, a revenit în atenţie. Olanda, care în trecut şi-a exprimat într-o manieră explicită rezervele, a anunţat că analizează dosarul şi că va lua o decizie în viitorul apropiat. România – apreciază analiştii de la Bucureşti – şi-a crescut şansele de intrare în spaţiul de liberă circulaţie odată ce au început să curgă succesele în cruciada anticorupţie.
De la miniştri la preşedinţi de consilii judeţene, de la parlamentari la primari, de la şefi de parchete ori magistraţi până la directori de deconcentrate, vânătoarea DNA continuă să facă ravagii în partea coruptă a administraţiei. Se mai întamplă însă, în răspăr cu interesele legitime ale justiţiei ori cutumele morale general acceptate în societate, ca Parlamentul să se posteze contra vântului anticorupţie.
A făcut-o, din nou, săptămâna trecută, când plenul Senatului a respins cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive pe numele lui Dan Şova, fost ministru al tranporturilor. Semn că amestecul Legislativului în împlinirea actului de justiţie agasează cetăţeanul obişnuit, în mai multe oraşe din ţară, cum ar fi Capitala, Clujul ori Sibiul, au fost organizate proteste. Atitudinea inadecvată a Parlamentului a fost criticată şi de românii din Italia, adunaţi în faţa reprezentanţelor diplomatice din Roma, Milano şi Torino.
