Lider de partid, anchetat pentru corupţie

Cu nici trei luni înaintea alegerilor parlamentare de pe 11 decembrie, un seism organizatoric şi de imagine zguduie PNL, a doua formaţiune ca pondere în Parlamentul de la Bucureşti şi singura care ar putea contesta hegemonia PSD.

Bogdan Matei, 29.09.2016, 13:10

Vicepreşedintele
liberal Vasile Blaga a anunţat, miercuri, ca demisionează din această funcţie,
că renunţă la coordonarea campaniei electorale şi că nu mai candidează la
legislativele din decembrie.

Anterior, procurorii DNA anunţaseră că Blaga e
cercetat sub control judiciar într-un dosar de corupţie. Faptele ar fi fost
comise între 2009-2012, când Blaga, care a fost în acea perioadă ministru de
Interne şi apoi preşedinte al Senatului, ar fi intervenit pentru acordarea unor
contracte de achiziţie publică în mod preferenţial. În schimbul acestui trafic
de influenţă, el ar fi primit comisioane de 10%, însumând şapte sute de mii de
euro, din partea fostului primar al oraşului Piatra-Neamţ, Gheorghe
Ştefan, deja protagonist al altor dosare penale, şi a unui om de afaceri.

Comunicatul procurorilor anticorupţie afirmă că Blaga a obţinut banii pentru el
personal, dar şi pentru partidul al cărui secretar general era şi care pe
atunci se afla la guvernare. Or, acesta nu e Partidul Naţional Liberal, ci fostul
Partid Democrat Liberal, considerat, în epocă, formaţiunea de suflet şi cutia
de rezonanţă a fostului preşedinte Traian Băsescu. Ulterior, PDL avea să se
scindeze, majoritatea membrilor săi, cu Blaga în frunte, optând pentru fuziunea
cu naţional-liberalii, iar nostalgicii lui Băsescu urmându-l pe acesta din urmă
în Partidul Mişcarea Populară.

Într-un comunicat emis după demisia
copreşedintelui lor, liberalii apreciază că decizia lui Vasile Blaga de a
renunţa demostrează că acesta a pus mai presus de cariera politică principiile
de integritate asumate de partid. La sfârşitul acestei săptămâni, liberalii au
programată o reuniune a Biroului Politic Naţional.

Comentatorii politici se
aşteaptă la un conclav tensionat, fiindcă nici acum PNL n-a devenit un partid omogen,
iar fuziunea cu democrat-liberalii a rămas formală. Vechii naţional-liberali
reproşează noilor colegi că şi-au transferat în noul partid pasivul penal pe
care-l acumulaseră în PDL. La rându-le, foştii pedelişti afirmă că sunt
îndrituiţi să aleagă, exclusiv din rândurile lor, un nou copreşedinte, care s-o
dubleze pe naţional-liberala Alina Gorghiu. Social-democraţii nu şi-au ascuns
satisfacţia faţă de convulsiile din PNL. Ei domină confortabil partea stângă a
spectrului politic, în timp ce dreapta, deja divizată între PNL, PMP şi ALDE,
tocmai a mai încasat o lovitură.

Unii analişti se aşteapta ca o parte a
electoratului tradiţional liberal să migreze acum spre formaţiuni noi, precum
fostul ONG, transformat în partid, Uniunea Salvaţi Bucureştiul. Şi care, la
alegerile locale din vară, cu un virulent discurs anticorupţie, a devansat
categoric PNL în Capitală.