Marea Adunare Centenară de la Chişinău
Împlinirea a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România a fost marcată, duminică, la Chişinău, printr-o Mare Adunare Centenară.
Roxana Vasile, 26.03.2018, 12:48
Pe 27 martie, în România e zi de sărbătoare naţională. Este marcat un moment important din istoria ţării – Unirea, în 1918, cu Basarabia. Atunci, la sfârşitul Primului Război Mondial, Basarabia, provincie cu populaţie majoritar româneasca aflată anterior, timp de 106 ani, sub ocupaţie ţaristă, s-a unit cu Patria. Uniunea Sovietică a reanexat-o, în urma unui ultimatum, în 1940, iar pe o parte a teritoriului acesteia a fost creată actuala Republică Moldova. Duminică, în preajma împlinirii unui secol de la Unire, la Chişinău, mii de români de pe ambele maluri ale Prutului au participat la o manifestaţie simbolic denumită Marea Adunare Centenară şi au adoptat o proclamaţie prin care se angajează să contribuie la reîntregirea naţională a României.
Printre participanţi s-au numărat şi primarii a 140 de localităţi din Republica Moldova care au semnat, în ultima vreme, declaraţii de unire cu România. Unul dintre ei este Vladimir Susarenco, din Sadova: “Astăzi, acuma, suntem peste 600 de sadoveni dintr-un sat care îşi doreşte unirea. Cum să nu ţi-o doreşti atunci când ai o limbă, ai o cultură, avem burse româneşti. Grădiniţa din satul Sadova a fost reparată cu fondurile guvernului român.”
La Chişinău s-a aflat şi fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, dar şi senatorul PSD, la putere în România, Titus Corlăţean, care a subliniat importanţa declaraţiilor de unire semnate de cele 140 de primării. Titus Corlăţean: “Ele sunt importante pentru că merg dincolo de simpla simbolistică a gestului. Întotdeauna s-a spus la Bucureşti: atunci când voi – românii din Basarabia şi Republica Moldova – veţi fi gata, noi suntem deja. Dacă identitatea românească, călcată în picioare, strivită în perioada URSS-ului şi negată, dacă identitatea românescă a fost pervertită de sovietici prin inventarea unei limbi moldoveneşti şi a unei identităţi moldoveneşti, separată de cea românească, lucrurile astea nu pot fi uitate şi trebuie, totuşi, în mod clar reparate.”
Ce spun, însă, oamenii simpli de peste Prut? Își doresc unirea, dar sunt conștienți că politicienii de la Chișinău nu vor lua o astfel de măsură prea curând. La dreapta eşicherului, Partidul Liberal, parlamentar, în opoziţie, precum şi numeroase formaţiuni extraparlamentare şi organizaţii civice pledează pentru reunificare. La centru, guvernul de coaliţie, declarat pro-occidental, dominat de Partidul Democrat, mizează pe cartea integrării europene, dar, fără a împărtăşi obiectivul unionist, cultivă relaţii excelente cu Bucureştiul şi glaciale cu Moscova.
În fine, la stânga, resturile fostului partid unic comunist şi socialiştii conduşi, de facto, de şeful statului, filorusul Igor Dodon, nu-şi ascund intenţia de a readuce republica pe orbita rusească. În acest context, pentru moment, singura soluţie este reafirmarea permanentă a convingerilor pro-occidentale ale moldovenilor, de altfel cei mai săraci din Europa. Admiterea lor în Uniunea Europeană şi NATO, susţinute de la Bucureşti, le pot asigura libertatea şi bunăstarea.
