Măsuri anticorupţie

Pericolul reprezentat de crima organizată a crescut în Uniunea Europeană. Aceasta este aprecierea formulată de directorul Europol, Rob Wainwright, într-un interviu pentru Radio România.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Valentin Țigău, 24.02.2015, 12:36

În ultimii zece ani, a crescut ameninţarea din partea grupurilor de crimă organizată. Acest lucru creează o situaţie complexă în ţările UE, este de părere directorul Europol, Rob Wainwright. Într-un interviu pentru Radio România, el spune că o parte dintre grupările implicate în acest gen de infracţiuni provin din România. Rob Wainwright:

‘În ultimii ani, de când am descoperit aceste grupuri în România, am avut un răspuns extrem de pozitiv din partea poliţiei naţionale. Ne ajutăm reciproc, pe de o parte, să împiedicăm aceste grupuri să acţioneze în diferite ţări din Europa, iar pe de altă parte, să identificăm infractorii străini care acţionează pe teritoriul României, pentru că se întâmplă şi acest fenomen.’

Rob Wainwright a adăugat că Europol beneficiază de serviciile multor poliţişti români, care au cele mai avansate cunoştinţe şi aptitudini necesare în lupta împotriva crimei organizate şi a infracţiunilor cibernetice. Anul trecut, zeci de copii români au fost salvaţi din lumea traficanţilor de persoane în cadrul celei mai mari operaţiuni desfăşurate vreodată de Europol. Copiii urmau să fie trimişi în străinătate pentru a cerşi sau a fi exploataţi prin muncă.

Au fost arestate peste 1000 de persoane acuzate de constituirea unor grupuri de crimă organizată, trafic de persoane şi trafic de droguri. La operaţiune, au participat reprezentanţi din cele 28 de state membre, inclusiv România. În ţară, se consideră că, de multe ori, fenomenul corupţiei stă la baza crimei organizate.

Pe de altă parte, majoritatea românilor consideră că Direcţia Naţională Anticorupţie reprezintă una dintre cele mai solide instituţii ale statului. Potrivit unui recent sondaj de opinie, DNA conduce, cu peste 80%, în topul instituţiilor percepute drept cele mai implicate în combaterea corupţiei. Explicaţia acestui răspuns e legată atât de insatisfacţia puternică a populaţiei cu privire la dimensiunea amplă şi efectele grave ale corupţiei din România cât şi de vizibilitatea şi densitatea ridicate ale acţiunilor anticorupţie care domină agenda publică.

În sondajul realizat în perioada 5-10 februarie 2015 pe un eşantion de 1065 persoane reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani, DNA este urmată, în clasament, de SRI, cu peste 69%, Preşedinţie, cu aproape 62%, Parchetul, Agenţia Naţională de Integritate, Poliţia şi Presa. Guvernul şi Parlamentul se află pe ultimele două locuri în acest clasament,