Măsuri împotriva extremismului maghiar
În preajma alegerilor legislative interne şi a celor pentru Parlamentul European, formaţiunile xenofobe maghiare vânează voturi inclusiv în România vecină. Autorităţile de la Bucureşti au adoptat măsuri administrative contra extremismului.
Bogdan Matei, 18.03.2014, 12:39
Ministerul de Interne de la Bucureşti a anunţat, luni, că patru cetăţeni ungari, suspectaţi că desfăşoară activităţi de natură naţionalist-extemistă, au interdicţie de a intra în România timp de un an. Neobişnuită, fiindcă se referă la cetăţenii unei ţări vecine, parteneră în UE şi aliată în NATO, măsura era, totuşi, previzibilă. Acum o săptămână, un marş neautorizat, organizat la Târgu Mureş (centrul României) de o nebuloasă de organizaţii radicale maghiare, deopotrivă din Ungaria şi România, a degenerat în acte de huliganism, asezonate cu sloganuri antiromâneşti.
Deşi are, de ani buni, relaţii cordiale cu electoratul de etnie maghiară, ce însumează circa şase procente din total şi pe ale cărui voturi s-a putut bizui în mai multe rânduri, preşedintele Traian Băsescu nu şi-a ascuns iritarea. El a cerut Guvernului măsuri ferme împotriva acestui gen de derapaje. Ajunsă şi pe agenda CSAT, problema a fost tranşată odată cu măsura anunţată de Interne.
Despre cei patru, precizează ministerul, există indicii temeinice că fac parte din structuri implicate în activităţi ce constituie riscuri la adresa ordinii publice şi a securităţii naţionale a României. Încă de anul trecut, pe rolul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT) se află un dosar penal în care sunt cercetate mai multe persoane, membre ale partidului ungar de extrema dreaptă Jobbik, pentru acţiuni împotriva ordinii constituţionale, prin declaraţii cu caracter revizionist şi separatist.
A treia forţă politică din Ungaria, după conservatori şi socialişti, Jobbik ar putea primi, potrivit sondajelor, circa 15% din voturi la alegerile legislative de luna viitoare. Calificat drept una dintre cele mai virulente mişcări xenofobe de pe continent, partidul s-a distis şi prin crearea propriei organizaţii paramilitare, fondtată, în 2007, de însuşi liderul Jobbik, Gabor Vona. Potrivit corespondentului nostru la Budapesta, Garda Maghiară a fost înregistrată ca asociaţie culturală. Dar marşuri ale membrilor Gărzii, în uniforme negre, organizate în zone locuite de etnici romi, au stârnit indignarea reprezentanţilor societăţii civile.
La cererea Procuraturii maghiare, formaţiunea paramilitară a fost dizolvată în iulie 2009, însă, la scurt timp, a reapărut, sub numele de Noua Gardă Ungară, cu uniforme uşor diferite de cele ale grupării desfiinţate. Măsurile adoptate de autorităţile române nu fac decât să prevină recrudescenţa unor astfel de manifestări exhibiţioniste, care evoca fascismul interbelic, într-o ţară incomparabil mai liniştită, în care partidele xenofobe n-au mai intrat în Parlament de trei legislaturi, iar UDMR e, încă din 1996, abonată, practic, la guvernare.
