Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, adoptat de eurodeputaţi

Uniunea Europeană are un nou instrument financiar de reducere a efectelor sociale și economice generate de pandemie.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Eugen Coroianu, 11.02.2021, 12:27

Parlamentul
European a adoptat Mecanismul de Redresare și Reziliență, un sistem de granturi
și împrumuturi, în valoare de 672,5 miliarde de euro, care va finanţa măsuri
naţionale destinate să atenueze consecinţele economice şi sociale ale pandemiei
de COVID-19. Acesta ar putea intra în vigoare în a doua jumătate a lunii februarie,
iar statele membre trebuie să-și pună la punct planurile naţionale de redresare
în baza cărora vor accesa fondurile alocate. 13% din sume sunt disponibile
imediat, iar 70% trebuie contractate până la sfârşitul anului viitor.

Este esenţial să învingem virusul cu ajutorul vaccinurilor, însă avem, de
asemenea, datoria să ajutăm cetăţenii, întreprinderile şi comunităţile să iasă
din criza economică, a subliniat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von
der Leyen.

Mecanismul este structurat în jurul a 6 axe principale: tranziţia
verde; transformarea digitală; coeziunea economică, productivitatea şi
competitivitatea; coeziunea socială şi teritorială; rezilienţa sanitară,
economică, socială şi instituţională; politicile pentru generaţia următoare.
Noul instrument financiar va permite Uniunii să îşi atingă, până în 2050,
obiectivul în materie de neutralitate climatică şi să avanseze pe calea
tranziţiei digitale, creând totodată locuri de muncă şi stimulând creşterea
economică.

În ceea ce o privește, România are alocate 30,44 de miliarde de
euro, bani ce vor putea fi folosiți, de exemplu, pentru modernizarea sau
construirea spitalelor, finanţarea unor planuri pentru reacţia şi pregătirea instituţională
la situaţii de criză, dar şi pentru politicile pentru copii şi tineret. Cel
puţin 37% din sumele pentru investiţii şi reforme în planurile naţionale de
redresare trebuie dedicate, însă, obiectivelor climatice şi cel puţin 20%
pentru tranziţia digitală. O altă condiţionare importantă este securitatea,
banii neputând fi investiţi în reţele 5G ale unor companii considerate ostile,
din ţări din afară Uniunii. De asemenea, fondurile nu pot fi utilizate pentru a
acoperi deficite şi cheltuieli bugetare. În prezent, planul României de
redresare este în dezbatere publică şi au loc consultări permanente cu
reprezentanţii Comisiei Europene.

Premierul român Florin Cîţu a salutat votul
din Parlamentul European și a subliniat că banii sunt importanți pentru redresarea
economiei afectate de criza sanitară. Îi vom utiliza cu atenţie pentru
finanţarea investiţiilor în infrastructură, digitalizare, economia verde şi
reforme structurale. Vrem să finalizăm în Guvern, cât mai curând, Planul
Naţional de Redresare şi Rezilienţă, astfel încât România să aibă acces într-un
termen cât mai scurt la această finanţare europeană, a mai precizat șeful
Executivului.