Militarii americani şi întărirea flancului estic al NATO
Întotdeauna calificat drept primul între egali în cadrul NATO, Washingtonul are acum ocazia să le spună aliaţilor europeni ce aşteaptă de la ei.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 15.02.2017, 12:15
500 de militari americani se află, de marţi, în Baza ‘Mihail
Kogălniceanu’ din Constanţa, unde au ajuns odată cu
tancurile, vehiculele de luptă şi mortierele din dotare. Ei participă la
operaţiunea ‘Atlantic Resolve’, de consolidare a securităţii pe flancul de est
al NATO, şi vor lua parte la exerciţii multinaţionale alături de forţele
terestre române. Contingentul american va rămâne în România nouă luni, după
care va fi înlocuit cu alte trupe, şi e doar o parte a miilor de soldaţi
ajunşi, luna trecută, în Polonia şi desfăşuraţi apoi, de la Marea Baltică la
Marea Neagră, în toate statele aliate din estul Europei.
Mişcare strategică a
fostei administraţii Barack Obama, trimiterea de trupe în regiune a fost menită
să reafirme fidelitatea Casei Albe faţă de securitatea unei Europe tot mai
neliniştite de agresivitatea crescândă a Moscovei şi de redeşteptatul ei apetit
teritorial.
Instalarea noii administraţii Donald Trump şi atitudinea acesteia,
de mulţi calificată drept concesivă faţă de Rusia, i-au neliniştit pe europeni.
În timpul campaniei electorale, preşedintele Trump a declarat că Europa a
profitat de Statele Unite şi a sugerat că Washingtonul ar putea să nu-şi
mai apere aliaţii dacă aceştia refuză să-şi achite nota de plată.
Noul secretar american al apărării, James
Mattis, se află, în premieră, în această calitate, la Bruxelles, şi, aşa cum
sublinia secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg,
Europa poate auzi acum ce vor, de fapt, Statele Unite. Stoltenberg le dă
dreptate americanilor când aceştia acuză parcimonia cu care europenii investesc
în propria lor apărare, căreia, potrivit înţelegerilor dintre aliaţi, ar trebui
să-i aloce 2% din PIB. Sunt doar cinci state, spune el, care au atins acest
prag, iar alte trei, între care şi România, se îndreaptă rapid către această
ţintă. Calculele contabile sunt, totuşi, încurajatoare. Anul trecut, membrii
europeni ai NATO şi-au majorat cheltuielile militare cu circa 4 procente şi au
pus, astfel, capăt trendului descendent al investiţiilor militare.
Avanpost
răsăritean al Alianţei, România este, în virtutea comuniunii de limbă, cultură
şi istorie, direct preocupată şi de securitatea Republicii Moldova vecine. Experţii de la Chişinău, citaţi de
corespondenţii Radio România, avertizează că actualul context, deopotrivă
internaţional şi regional, este defavorabil. Ei spun că Uniunea Europeană şi
NATO şi-au epuizat capacitatea de extindere, Statele Unite îşi reduc politica
intervenţionistă, Federaţia Rusă este în plină expansiune, iar Republica
Moldova nu are o politică externă care să facă faţă acestor provocări. Ultimul
deceniu, începând cu intervenţia Rusiei în Georgia, în 2008, şi terminând cu
anexarea Crimeei şi războiul din estul Ucrainei, au demonstrat că frontierele
nu mai sunt inviolabile – conchid analiştii de politică externă.
